Cum de te-ai mutat din Israel în Cluj? este una dintre primele întrebări pe care le aud de obicei atunci când întâlnesc oameni noi în România. Răspunsul meu este aproape de fiecare dată: "Ei bine, am vrut să dezvolt un startup."
Puţini oameni iau în serios acest răspuns, având în minte imaginea Israelului drept un rai al startup-urilor. Potrivit raportului Startup Genome, cele mai bune ecosisteme din lume pentru startup-uri sunt: Silicon Valley, Tel Aviv, LA, Seattle, NYC, Boston şi Londra, în această ordine. Statisticile oficiale susţin această imagine, arătând aproape 5.000 de startup-uri Israeliene, care atrag investiţii de 2 miliarde $ anual, în cea mai mare parte de la investitori străini.
Câteva succese răsunătoare de profil au ajuns în titlurile presei şi au inspirat alte valuri de antreprenori şi investitori să se avânte în apele riscante şi totuşi, potenţial profitabile, ale startup-urilor. Câteva dintre exemplele recente includ: Waze, o aplicaţie de navigare, cumpărată de Google pentru 1 miliard $ anul trecut; NDS, o companie de software TV pentru care Cisco a plătit 5 miliarde $ în 2012; PrimeSense, pionierul senzorilor 3D, cumpărat în toamnă de către Apple, pentru 360 milioane $; Onavo, un startup de analiză mobile, procurat de Facebook contra sumei de 150 milioane $; Trusteer, un startup pentru siguranţa web, ai cărui fondatori şi investitori au primit aproximativ 900 milioane $ de la IBM, vara trecută.
În anumite cazuri, succesul mare presupune relocarea echipei locale în SUA, dar mulţi dintre aceşti cumpărători americani transformă startup-urile israeliene în centrele lor R&D, expunându-le la pieţe mai mari şi dezvoltare ulterioară a mediului hi-tech local. Chiar şi atunci când startup-urile eşuează, ceea ce se întâmplă destul de des, profesioniştii căutaţi şi antreprenorii care au relaţii adesea se alătură unor noi companii sau încep afaceri noi, profitând de experienţa şi contactele lor, având şanse mai mari de succes în afacerile lor ulterioare.
Trăind într-o ţară mică, acoperind o suprafaţă mai mică de 10% din cea a României, Israelienii păstrează legături strânse unii cu alţii. Rar se întâmplă să dureze mai mult de o oră să ajungi la o întâlnire oriunde în ţară. Cultura locală este caracterizată prin putere mică la distanţă; indivizii tind să conteste autoritatea, iar organizaţiile sunt mai orizontale, prezentând diferenţe de putere relativ mici între management şi angajaţi. Acest lucru facilitează contactul cu aproape oricine, de la un ministru din guvern la preşedintele unei mari corporaţii. De asemenea, înlesneşte găsirea de parteneri şi investitori.
Antreprenorii de succes sunt mai mult decât fericiţi să împărtăşească poveştile lor şi să îi inspire şi pe alţii să le urmeze exemplul. Mulţi devin investitori şi îşi pun banii pe care i-au făcut înapoi în economia startup-urilor. Unii devin mentori pentru începătorii promiţători, ghidându-i prin apele tulburi şi permiţăndu-le accesul la propria lor agendă rolodex cu contacte de afaceri şi capital de risc.
Este necesar un anumit tip de curaj, cunoscut drept "Chutzpah" şi pronunţat huuts-pah, pentru a lua o simplă idee şi a o transforma într-o afacere mondială. Mai este nevoie de asemenea şi de inspiraţie, mentorat cu experienţă şi un mediu prielnic. Din acest motiv, eu ajut la organizarea primului eveniment "Piraţii Startup" în Cluj, în februarie. Această experienţă intensivă care va dura o săptămână este destinată oamenilor talentaţi, cu vise, care sunt dispuşi să îşi încerce norocul în a le face să devină realitate.
de Ovidiu Mățan
de Irina Rotaru
