Voi deschide acest scurt text citându-l pe CEO-ul care a reinventat Nokia. Nu mă refer la Nokia de astăzi , ci la cea din anii "80 și care a devenit apoi întreprinderea gigant pe care o știm cu toții. Iată ce spunea J.O. Nieminen, CEO al Nokia Mobira în 1984: Atunci când un inventator din Sillicon Valley deschide ușa garajului său pentru a face cunoscută ideea nouă pe care a avut-o el are în față 50% din piața lumii. Atunci când un inventator din Finlanda face același lucru, are în față un metru de zăpadă.
De aceea, inovația a trebuit să își găsească casă bună între miile de lacuri reci ale Finlandei. Este motivul principal pentru care economia acestei țări nordice se situează în mod constant între primele cinci cele mai competitive din lume.
România este situată pe penultimul loc într-un clasament al prezenței inovației în rândul țărilor membre UE, în fața doar a Bulgariei (un loc obișnuit pentru noi), conform raportului European Innovation Scoreboard pentru anul 2013. Figura de mai jos arată, elocvent, distanța dintre statul nostru și cele mai inovative țări din UE. Provocarea este, într-adevăr, formidabilă.
De ce este totuși important ca o țară în general, organizații și indivizi, în particular, să producă inovație? Este ceva spre care trebuie să tindem? Pentru un posibil răspuns ar trebui să ne uităm la câteva date. Vom folosi ca punct de plecare figura de mai sus.
Cel mai inovativ stat membru al UE este Suedia, o țară a cărei economie este considerată a 4-a cea mai competitivă din lume din cele144 care au fost auditate. Un singur alt stat membru UE este mai competitiv: Finlanda deja menționată. PIB-ul Suediei este de 56.956$ în timp ce venitul mediu după impozitare este de 26.242$. Aproximativ 74% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din Suedia au o slujbă plătită. Slovenia, plasată imediat sub media europeană în Innovation Union Scoreboard pentru anul 2013 este cea de-a 56-a economie a lumii din punct de vedere al competitivității, cu un PIB de 24.533$, un venit mediu după impozitare de 19.119$ în timp ce populația activă este ocupată în proporție de 64%. Ungaria, țara vecină nouă, este clasată pe locul 22 din cele 27 de state membre ale UE în ceea ce privește prezența inovației, economia fiind a 60-a din punct de vedere al competitivității. PIB-ul este de 14.050$, venitul mediu după impozitare este de 13.858$ în timp ce rata de ocupare a populației active este de 56%. Cred că lucrurile devin suficent de clare: cu cât o țară este mai inovativă cu atât este mai bună viața indivizilor țara respectivă. Mai multe persoane au un loc de muncă și sunt plătite mai bine.
Acum că avem un răspuns la prima întrebare (de ce este importantă inovarea?), vom arăta ce înseamnă de fapt inovarea. O teorie larg acceptată (subliniez termenul teorie) este că într-un sistem în care inovația este posibilă, regăsim elemente cum ar fi cererea pentru inovație (nevoia), condiții externe care stabilesc cadrul (legislație, impozitare), sistemul industrial compus din companii mari, IMM și startup-uri, sistemele educaționale și de cercetare, organizațiile catalizator (sau instituții pentru colaborare), sistemele politice și infrastructura (inclusiv drepturile de PI, capitaluri de risc, business angels și standarde) .
Lucrurile par complexe, într-adevăr, însă ținând cont de impactul deosebit al inovației asupra vieții fiecăruia dintre noi, nu putem face abstracție cu ușurință de acest proces. Cluj IT a acceptat această provocare: cel mai important obiectiv al membrilor organizației noastre este să facilităm tranziția de la afacerile bazate pe outsourcing la cele construite pe inovație. Din această perspectivă dorim să creem acel cadru prin care capacitățile de cercetare și inovare sunt direcționate către companiile noastre în așa fel încât această tranziție să fie nu numai posibilă, dar și probabilă. Desigur, unii s-ar putea să nu reușească, dar fără această încercare eșecul este garantat.
Întrebarea cum facem aceste lucruri să se întâmple, devine inevitabilă. O parte a răspunsului este că nu trebuie să reinventăm roata. Alții, înaintea noastră, au avut în față provocări similare și au pavat drumul cu reușitele și eșecurile lor. O altă parte a răspunsului este să admitem că, deși rețeta este simplă, problema principală o reprezintă alinierea ingredientelor potrivite. Dacă ne uităm la ceea ce necesită un sistem productiv al inovației și dacă facem o analiză, chiar și scurtă, a listei putem identifica acele zone unde noi, ca industrie, trebuie să intervenim. În unele situații această intervenție presupune o construcție de la zero, deoarece nu există nimic de la care să pornim. Clusterul Cluj IT consolidează, gradual, acest sistem cu intenția ca în 5-7 ani de acum încolo inovația în cadrul companiilor membre să fie o practică comună. Rând pe rând, încercăm să definim, creăm, îmbunătățim, legăm elementele unui sistem de inovare funcțional cu scopul final de a asigura supraviețuirea și dezvoltarea companiilor noastre prin creșterea competitivității la nivel global. Am adus și aducem la aceeași masă persoane, organizații și industrii din domeniile cele mai diverse.
Citeam zilele trecute un raport recent al Ericsson privind predicțiile în materie de progres tehnologic pentru anul 2014. Fără excepție toate se bazează pe avans în IT, ceea ce nu este în sine o supriză. Remarcabil este totuși faptul că toate aceste tendințe vor avea impact asupra vieții personale a fiecăruia dintre noi. Tehnologia devine parte integrantă a obiceiurilor noastre de zi cu zi, ceea ce înseamnă că există o nevoie confirmată de inovație, de găsire a unor noi soluții de îmbunătățire a vieților noastre și a comunităților din care facem parte. Acest lucru poate duce la acel avantaj competitiv care departajează afacerea noastră de a altora. Suntem în stare sau nu să facem față provocării de a fi printre cei care influențează viitorul? Răspunsul ne aparține tuturor.
de Ovidiu Mățan
de Irina Rotaru
