Spre comunitatea IT – via HR (III)

Ne-am întâlnit pentru a treia oară în acest an cu reprezentanţi ai HR-ului din companii clujene IT de marcă pentru a merge mai departe cu analiza comunităţii de profil. Intenţia noastră a fost să aducem la un loc profesionişti din domeniu pentru a oferi o perspectivă "umană" asupra ideilor de stabilitate, succes şi comunitate pentru organizaţiile de IT din Cluj - una din cele mai dezvoltate arii economice locale.

Până în acest moment am analizat bune practici din companiile prezente la discuţii privind principalele provocări cu care se confruntă fiecare organizaţie din domeniu - sintezele le puteţi găsi în numărul 11 şi numărul 13 al revistei TSM - partener media al acestei iniţiative.

A venit momentul să îndreptăm discuţiile dinspre analizele INTRA-companie spre analizele INTER-companii. Aşadar întrebările pe care ne-am străduit să le dezbatem împreună cu reprezentanţi ai Fortech, iQuest, ISDC şi SmallFootprint - cărora le mulţumim pentru implicare şi interes! - au fost:

1. Ce înseamnă în Cluj o comunitate IT în adevăratul sens al cuvântului în Cluj? Este nevoie de aşa ceva, sau mai bine: "fiecare pe cont propriu"? - un subiect care a necesitat mai multe discuţii pentru a fi siguri care este punctul de plecare, care este ţinta dorită şi motivaţia pentru a ajunge acolo
2. Ce împiedică în acest moment existenţa unei comunităţi ideale?
3. Ce soluţii există pentru creşterea coeziunii şi crearea unei comunităţi IT mature? - întrebare la care doar am început discuţiile urmând să elaborăm mai multe în ultima întâlnire planificată către sfârşitul anului.

Avem nevoie de comunitate IT în Cluj? În ce sens "comunitate"?

O definire oficială: COMUNITATE = (extras din DEX) 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiinţe; posesiune în comun; 2. Grup de oameni cu interese […] comune;

Extrapolând, o COMUNITATE IT Clujeană ar însemna ansamblul de companii clujene din domeniul IT care împărtăşesc o serie de norme, valori, posesiuni (bunuri / clienţi / beneficii etc) comune, manifestă interese comune şi acţionează împreună în diverse direcţii.

De ce ar fi nevoie de aşa ceva la Cluj? Sintetizând discuţiile avute, putem spune că beneficiile unei astfel de forme de organizare şi acţiune ar fi:

• Stabilitatea domeniului economic - din ciclul "împreună avem puterea". Colaborând, firmele de IT pot accesa proiecte mai mari sau chiar pot crea produse proprii complexe, asigurând astfel o bază mai solidă de creştere economică;
• Imaginea, în exterior, a întregii comunităţi poate fi una în avantajul fiecărei firme în parte. O imagine de genul "la Cluj există o comunitate IT de bună calitate - indiferent de firmă" ar ajuta mult pe termen lung la câştigarea clienţilor;
• Creşterea eficienţei în gestionarea resurselor pe plan local poate fi un alt beneficiu important. Existenţa unor norme comune de performanţă, profesionalism, calitate precum şi colaborarea pentru obţinerea anumitor beneficii comune pot ajuta fiecare companie în parte.
• Dezvoltarea profesională a oamenilor din domeniu poate fi accelerată şi realizată la standarde cât mai înalte dacă împărtăşirea de know-how în cadrul comunităţii se face deschis, onest şi cu intenţii de colaborare.

După clarificarea faptului că merită să discutăm despre acest subiect, participanţii la workshop-ul nostru au simţit nevoia să definească şi la ce nivele este nevoie să se realizeze această colaborare - plaja fiind foarte largă, de la forme mai simple până la cele extrem de complexe.

Profesioniştii de Resurse Umane sunt mai mult decât interesaţi să existe forme de colaborare pe ceea, ce în acest moment, este sursa adevărată de competiţie între firmele IT clujene - colaborare pentru resursele umane. Lupta între firme NU este pe piaţă, pe clienţi, pe proiecte ci doar pe oameni - care sunt prea puţini pentru nevoile pieţei. Crearea unui mediu de muncă sănătos ar fi o primă ţintă dorită de colaborare între companiile de IT. Acest lucru ar însemna: încurajarea (inclusiv prin remuneraţii) în toate companiile a performanţei adevărate, a disciplinei muncii, a profesionalismului şi calităţii. În acest moment, există situaţii în care oamenii nu sunt remuneraţi după performanţă, ci doar pentru faptul că sunt nişte angajaţi atât de greu obţinuţi.

De asemenea, din aceeași perspectiva strictă a HR-ului, ar fi de dorit să funcţioneze la capacitate şi calitate mai mare sistemul de freelancing. Posibilitatea de a-ţi alege un profesionist bun pe termen determinat este încă limitată în acest moment.

Ca şi strategie pe termen mediu-lung, ar fi de dorit ca o comunitate IT clujeană să colaboreze pentru crearea unei imagini UNICE pe piaţa externă - într-un fel crearea unui brand comun care să-i ajute pe toţi să-şi câştige clienţii proprii. Este mult mai de încredere pentru clienţi buni, mari, stabili să apeleze la serviciile unei companii care vine dintr-o zonă în care imaginea este, de exemplu, de "profesionişti, creativi, inteligenţi, stabili, cu firme mari, stabile". Nu discutăm că în acest moment nu se câştigă clienţi, dar este nevoie de o gândire strategică - cum va fi peste 5 / 10 ani? - cum îi vom atrage atunci, când, cu siguranţă vor exista şi alte pieţe de outsourcing mai ieftine decât noi? Şi asta trebuie construit începând de acum.

Colaborările pe proiecte între firme sunt extrema cea mai sofisticată a unei comunităţi IT - aşa cum o văd profesioniştii din Resurse Umane. În acest moment este mai mult un fel de vis frumos - care poate că se realizează mai uşor şi la scară mică între firme mici, dar e greu de conceput şi obţinut în cazul "actorilor" mari de pe piaţa IT-ului clujean. Deja ne imaginam cu toţii un scenariu: cum ar fi ca ISDC-ul şi iQuest-ul să lucreze împreună la un proiect mare? (mare însemnând peste 15-20 milioane de Euro). Care ar fi provocările? Cât de complexă ar fi organizarea şi împărţirea atribuţiilor şi beneficiilor? Cu siguranţă nu ar fi uşor - dar ar putea fi o formă de colaborare complexă posibilă la nivelul acestei comunităţi IT, care merită să se gândească să treacă la nivelul următor de maturitate, performanţă şi rezultate.

Este adevărat că anumite iniţiative în această direcţie a comunităţii IT au fost făcute deja şi sunt un semn că nevoile de colaborare şi interese comune sunt naturale! Companiile mai mici, fiind mai flexibile au proiecte în comun cu rezultate bune. Iniţiative de împărtăşire de know-how profesional - cum este şi această revistă, TSM, sau diverse conferinţe tematice - sunt exemple punctuale născute din dorinţa de a creşte nivelul profesional al angajaţilor din domeniu. Cluster-ul IT este iniţiativa cea mai complexă care se doreşte a încuraja colaborarea între companii şi crearea unei comunităţi la nivel local. Toate aceste iniţiative reprezintă un început şi sunt oarecum independente, neexistând o integrare şi o valorificare a lor la nivelul întregii comunităţi. Am dorit însă să aflăm ce împiedică ca acest început să se transforme mai rapid în acţiuni mai complexe, în fapte, cu rezultate evidente.

Provocări de depăşit pentru a înainta spre comunitatea IT ideală

Ca prim şi evident obstacol în implementarea ideii de comunitate şi colaborare este lipsa unei culturi de business la nivel local (şi naţional) de care încă mai suferă poporul român şi oamenii din Cluj în particular. Este adevărat că s-au mai schimbat lucrurile, s-au mai învăţat bune practici, au început să crească afaceri locale, a existat o infuzie de cultură de business din occident, însă mentalitatea aceasta nu a fost absorbită în totalitate. Comparând IT-ul clujean cu cel din Bucureşti, participanţii au considerat că, din punct de vedere al acestei mentalităţi de business, Clujul mai are încă de asimilat şi învăţat.

Un alt aspect al acestei mentalităţi antreprenoriale se regăseşte şi în gradul de maturitate al pieţei de freelancing din Cluj. Pe de o parte, companiile nu sunt încă pregătite şi încrezătoare să lucreze în sistem de freelancing la scară mai largă, iar pe de altă parte, piaţa de freelancer-i nu este încă pregătită suficient la nivel antreprenorial. Oamenii care încearcă această latură nu au încă cunoştinţe suficiente de gestionare antreprenorială care să le permită să se vândă şi să-şi realizeze un venit strategic şi stabil. Pentru ca organizaţiile să accepte să lucreze cu freelancer-i - atunci când ar fi posibil acest lucru - este nevoie să le crească încrederea în capacitatea lor de ase adapta rapid la nevoile şi cerinţele diverselor companii, la cultura şi valorile fiecărei companii pentru care lucrează. Acest lucru presupune o piaţă de freelancer-i foarte buni profesionişti şi cu un profil specific acestui stil de lucru "high-tech": o toleranţă mare la ambiguitate, capacitate antreprenorială şi atitudine matură în faţa schimbărilor.

În acest moment, companiile IT din Cluj au de lucru, au rezultate, aduc clienţi - nivelele de satisfacţie, creştere economică şi de beneficii oferite angajaţilor sunt foarte bune. Şi atunci tendinţa actuală este: "De ce să ne batem capul cu colaborarea, dacă fiecare avem suficient - uneori chiar prea mult - de lucru?". În acest fel, un rezultat de succes, pozitiv riscă să devină un mare obstacol în calea evoluţiei: pentru că multe companii au senzaţia de ocupare, de implicare în propriile afaceri mult prea accentuată ca să mai aibă timp să se gândească la lucruri imaginare în acest moment, cum ar fi colaborarea la nivel de comunitate IT. Însă, parafrazând ceva înţelepţi din mai multe timpuri, acum ar fi momentul cel mai prielnic, când lucrurile sunt "pe val", companiile de IT ar fi de preferat să stabilească modalităţi de colaborare strategică, pentru a nu se ajunge la un nedorit moment de colaps.

Vestea mai puţin bună este că, dintre principalele motive expuse, cele mai multe sunt cele legate de mentalităţi şi cultură - care sunt motive profunde, oarecum mai greu de schimbat şi care necesită timp pentru a se stabiliza, dezvolta. Chiar dacă într-o mai mică măsură decât în alte domenii, şi în industria IT clujeană, mentalitatea mioritică legată de "capra vecinului" ar putea fi un obstacol subtil în implementarea de proiecte concrete de colaborare. Declaraţiile de bune intenţii sunt un prim pas necesar şi util, însă nu suficient. Faptele vor fi cele din care vom învăţa cu toţii şi merită să fim conştienţi că doar făcându-le vom creşte. Probabil că primele proiecte de colaborare nu vor fi şi cele mai reuşite, dar vor fi cu cele mai multe surse de învăţare pentru toate părţile implicate. Vestea bună este că motivele de acest gen sunt de natură UMANĂ - adică exact domeniul de expertiză şi profesie a oamenilor de HR cu ai căror reprezentanţi ne-am întâlnit şi noi. Aşadar input-ul lor este unul extrem de valoros - pe lângă toate celelalte considerente financiare, economice şi de business de luat în calcul.

Ce se poate face? În avanpremieră

Mărturisim că nu i-am putut opri pe participanţii noştri entuziaşti doar la momentul de analiză a cauzelor pentru o colaborare încă insuficientă - aşa cum am dorit iniţial de la această întâlnire. Aşa că, în preambulul workshop-ului următor în care vom sintetiza mai clar acţiuni concrete, punctuale, care se pot realiza pentru a coagula şi mai mult comunitatea IT clujeană, vă prezentăm câteva dintre ideile vehiculate.

• Realizarea pentru clienții externi a unui proiect comun de creare a unei imagini convingătoare a comunităţii IT din Cluj - care să inspire încredere şi stabilitate.
• Implementarea de colaborări concrete mai mici la început - pentru a învăţa din ele cum e să se lucreze împreună. Una dintre ideile care ne-a plăcut în mod deosebit este cea legată de realizarea unor acţiuni de CSR împreună - deoarece astfel de acţiuni, neavând miză financiară, au mai puţine riscuri de colaps şi mai multe şanse de cunoaştere reciprocă şi colaborare de succes.
• Pentru oamenii de HR în principal - dar cu efecte benefice pentru toate companiile - ar putea fi realizarea unor asocieri pentru obţinerea unor beneficii mai eficiente pentru angajaţi. Ar creşte puterea de negociere şi s-ar păstra calitatea acestor beneficii - care în acest moment sunt subiectul unei inflaţii în rândul angajaţilor din IT.
• O soluţie strategică, dar care ar putea avea impact semnificativ, ar fi o mai evidentă colaborare / networking între liderii companiilor de profil de pe piaţa Clujului. După cum menționam şi într-un articol precedent, oamenii din IT, fiind la început de carieră, au nevoie de modele iar exemplul oferit de lideri recunoscuţi pe piaţa locală ar fi calea cea mai sigură pentru îmbunătăţirea mentalităţii de muncă şi colaborare. Un club de business destinat domeniului IT, similar cu alte cluburi de business din Cluj organizate după diverse criterii, ar putea fi o soluţie punctuală.

***

Pentru a rămâne sinceri până la capăt, suntem încântaţi de entuziasmul şi emulaţia creată în cadrul acestui grup de analiză şi ne-ar plăcea ca aceste întâlniri "de cercetare" să se transforme - de ce nu? - într-un grup de iniţiativă cu plan şi acţiuni concrete legate de comunitatea IT din Cluj.

Participanţi workshop 3:

Alexandra Bayer (Fortech) a început munca în domeniul IT în urmă cu șapte ani, când a devenit membră a echipei Fortech. Practic, a crescut odată cu compania şi a învăţat alături de colegii ei din conducere cum să câştige încrederea oamenilor din IT: cu argumente logice, concrete, statistici. Profesia de bază de inginer a ajutat-o mult în această abordare structurată a activităţilor de Resurse Umane. Chiar şi acum, când în Fortech sunt aproape 300 de angajaţi, Alexandra se vede ca un ajutor pentru toată compania, ca având "ochi şi urechi" pentru toţi, deşi devine din ce în ce mai dificil la această dimensiune a companiei.

Iulia Druţă (Small Footprint) face parte de trei ani din echipa de management a Small Footprint - o companie care a crescut frumos în Cluj - ocupându-se exclusiv de aria de Resurse Umane, având însă experienţă în domeniul IT de peste șase ani. Provocările pe care le întâlneşte în momentele de creştere ale companiei sunt cu adevărat dificile, dar şi cele mai frumoase pentru ca în astfel de etape ai cu adevărat senzaţia că se creează ceva. Experienţa profesională acumulată ca şi antreprenor (2 ani) precum şi cea din domeniul investiţiilor financiare (2 ani) sunt un atu evident pentru a înţelege un business din mai multe perspective.

Cristina Ilinca (ISDC) ocupă o poziţie strategică în ISDC fiind Strategic & Operational HR Manager, având o vastă experienţă în HR (peste zece ani) şi în management în diverse domenii. A intrat în IT de 2 ani şi, văzută din exterior, pare că se potriveşte acolo dintotdeauna, deoarece creativitatea şi iniţiativa care o caracterizează au determinat-o nu doar să înţeleagă foarte limpede specificul muncii în IT, dar şi să devină Product Owner-ul unui game dezvoltat intern pentru knowledge sharing - produs despre care vorbeşte cu mândria şi entuziasmul pe care le mai întâlnim la părinţii ce au primul copil.

Cosmin Molnar (iQuest) psiholog de profesie, are o experienţă de șapte ani în domeniul Resurselor Umane, trecând prin aproape toate tipurile de companii: automotive, producţie, distribuţie, HR şi acum, IT. Având aceste experienţe în industrii diferite poate să analizeze foarte obiectiv profilul angajatului din IT şi diferenţele specifice. În iQuest este responsabil de provocarea cea mai grea a oamenilor de HR din IT: recrutarea şi selecţia de personal… îi dorim succes!

Răzvan Voica (iQuest) are un background "vechi" în IT (din 1997), având o diversitate mare de experienţe profesionale, inclusiv ca programator. Din 2011 a ajuns în echipa de management a companiei iQuest - unul dintre jucătorii importanţi pe piaţa IT-ului din Cluj (şi nu numai). Recunoaşte că această poziţie - de management în domeniul Resurselor Umane - a fost dificilă şi foarte provocatoare pentru el. De când este în iQuest a iniţiat şi dezvoltat foarte multe sisteme şi procese interne de management al Resursei Umane de care ar fi în stare să povestească cu mândrie şi pasiune câteva ore!