Îmi face plăcere să premiem și în acest an cele mai populare și cele mai citite articole din revistă. A fost un an plin de provocări, ne-am bucurat de multe realizări iar alături de colaboratorii și partenerii noștri am reușit să vă oferim, vouă cititorilor, un conținut tehnic de calitate. La fel ca în anii precedenți am premiat cele mai citite articole, și cele mai populare pe social media.
Mircea Talu - DevOps Engineer @ Accesa
Kubernetes Event-Driven Autoscaling (KEDA) este o unealtă open source, care permite scalarea automată a workloadurilor bazate pe evenimente în Kubernetes. Dar ce înseamnă asta pentru noi, ca dezvoltatori de aplicații sau administratori? Haideți să aruncăm o privire!
Interviu realizat de Luminița Voicu - Desktop Publisher @ Today Software Magazine
Care a fost arhitectura aplicației?
Mihăiță Țintă: Intenția noastră a fost să discutăm pe baza unei aplicații near-realtime în care două sisteme funcționează concomitent pentru a afișa informații utile clientului final. Arhitectura este una simplificată în care un client (browser) stabilește o conexiune bidirecțională cu un server web. Acesta, la rândul său, consumă serviciile unui alt sistem mai greoi de care însă depinde funcționalitatea de bază a aplicației: sistemul apelat rulează un model LLM pentru a putea decoda imagini din streamul video primit de la user în emoții afișate sub formă de emoji.
Nimrod Foldvari - IT Consultant @ msg systems Romania
Evoluția constantă a arhitecturii software aduce în prim plan abordări inovatoare de a dezvolta, instala și de a gestiona aplicații. În acest context, se remarcă două paradigme extrem de populare: serverless computing și arhitectura bazată pe microservicii. Serverless computing se caracterizează prin abstracția procesului de gestiune a serverelor și prin scalabilitate la cerere, dând programatorilor oportunitatea de a se axa pe cod, fără a fi preocupați de problemele de infrastructură. Arhitectura bazată pe microservicii, pe de altă parte, pune accentul pe realizarea de aplicații înțelese ca o colecție de servicii mici, slab cuplate și implementate independent unele de altele.
Romulus Pașca - Software Developer & Trainer @ Haqr Studio
Ceasul arată 3:37 AM. Muntele doarme învelit în ceață. Grivei latră plictisit la luna înghețată. Gândesc repede. Am două opțiuni: meciul Bill-Chiefs care abia a început sau un exercițiu de imaginație. Grivei se uită întrebător la mine. Nu pot să-l dezamăgesc. Regulile sunt simple: am două ore să scriu un model minimal de actori în Rust fără async/await. Vreau să-mi dovedesc că este fiabil. Voi folosi ca sursă de inspirație articolul lui Alice Ryhl, cu toate că ea folosește tokio.
Bogdan Mureşan - VP of Technology @ Connatix
Mă uit la un film. Oamenii se ceartă, la muncă, de nu mai știu de ei. Mă uit la ei și mă gândesc: "Ce faini sunt oamenii aștia! Ce legătură puternică între ei! Mi-e dor să mă cert fain cu cineva la lucru. Să mă cert cu folos!". Știu că pare ciudat ce am zis, dar voi explica imediat. Anul trecut am scris despre cât de important este umorul ca parte a unei culturi de lucru performante. Azi, am să țin o pledoarie pentru ceartă, dar nu orice fel de ceartă, ci una constructivă.
Alexandru Savu - Engineering Director @ Cognizant
În acest articol vă propunem să călătorim prin câteva dintre cele mai memorabile momente din istoria IT, încercând, în același timp, să evidențiem creativitatea umană și valoarea adăugată de-a lungul anilor. Pentru o perspectivă asupra contribuției umane, vom folosi doi autori de renume și cărțile lor: The Infinite Game de Simon Sinek și Sapiens de Yuval Harari. În cele din urmă, vom încerca să susținem că viitorul software-ului nu este doar despre tehnologie, ci este despre modul în care colaborăm și lucrăm împreună și, de asemenea, este despre împărtășirea unor pași acționabili pentru dezvoltatorii actuali și viitori.
Luminița Voicu - Desktop Publisher @ Today Software Magazine
Alan Turing, născut la Londra, în 1912, este cunoscut pentru contribuțiile sale aduse matematicii, logicii, filosofiei, dar și pentru faptul că a pus bazele unor noi domenii de studiu, numite mai târziu, informatică, știință cognitivă și inteligență artificială. Acesta a studiat la o școală privată de elită, urmând apoi, cursurile universității Cambridge, unde s-a axat pe matematică.
În 1937, exact o sută de ani mai târziu de când savantul britanic Charles Babbage (1791-1871) prezenta lucrarea despre Mașina Analitică, începeau să prindă contur abordări și teorii noi în sfera informatică. Totodată, atmosfera încărcată de apropierea unui conflict mondial a impulsionat apariția progreselor teoretice din domeniul logicii, asigurându-se astfel condițiile necesare declanșării revoluției informatice.
de Ovidiu Mățan
de Vlad Ionescu
