Astăzi, în mediul de afaceri, colaborarea nu mai este opțională— este un avantaj competitiv și factor critic pentru inovare. Cu toate acestea, multe organizații se confruntă cu o abordare compartimentată/izolată (mentalitate de solz), în care departamentele sau echipele operează izolat, nereușind să împărtășească informații, să se alinieze la obiective sau să colaboreze eficient.
Consecințele sunt profunde: productivitate scăzută, timpi de lansare mai lungi și o experiență fragmentată a clientului.
Conform unui studiu, organizațiile cu operațiuni izolate înregistrează pierderi de productivitate de până la 20% - 30% anual din cauza deficiențelor de comunicare și a eforturilor duplicate.
Framework-ul de design thinking este un proces iterativ non-liniar pentru rezolvarea problemelor, concentrat pe nevoile utilizatorului, ce oferă un cadru de lucru pentru a desființa aceste silozuri. Prin promovarea empatiei, a co-creației și a îmbunătățirii iterative, procesul de design thinking aliniază echipele interfuncționale, promovează colaborarea și oferă rezultate măsurabile pentru afaceri.
"Mentalitatea de siloz" apare atunci când echipele sau departamentele își prioritizează propriile obiective în fața celor organizaționale, creând bariere pentru comunicare și colaborare. Aceste bariere nu sunt doar operaționale sau culturale, ci și tehnologice.
Lipsa obiectivelor comune - Echipele se concentrează mai mult pe KPI-urile departamentale, decât pe obiectivele întregii companii.
Canale de comunicare slabe - Echipele nu dispun de platforme sau procese pentru o comunicare constantă și deschisă.
Obiective contradictorii - Măsurătorile de performanță recompensează adesea succesul individual al echipei, în locul rezultatelor colaborative.
Structuri ierarhizate - Managementul rigid, de sus în jos, descurajează colaborarea între nivele sau echipe.
Fragmentarea tehnologică - Instrumentele sau platformele deconectate împiedică partajarea fără întreruperi a datelor.
Aceste silozuri duc la decizii mai lente, eforturi duplicate și oportunități ratate. De exemplu, o echipă de marketing poate lansa o campanie fără a consulta vânzările, ceea ce duce la un mesaj nealiniat și resurse prost utilizate.
Framework-ul de design thinking oferă o abordare structurată, dar flexibilă, pentru a depăși mentalitatea de siloz.
Iată cum principiile sale abordează cauzele fundamentale ale silozurilor, în timp ce generează rezultate măsurabile:
Procesul începe cu empatia, care înseamnă înțelegerea profundă a nevoilor și a provocărilor părților interesate interne și externe. Prin aducerea echipelor interfuncționale împreună pentru a participa la exerciții de empatie—cum ar fi observarea, maparea călătoriei sau interviurile—organizațiile promovează respectul și înțelegerea reciprocă.
Exemplu:
Walmart, gigantul american de retail, a implementat programe de colaborare între echipele de marketing și lanțul de aprovizionare pentru a îmbunătăți gestionarea stocurilor și a campaniilor promoționale. Această colaborare a dus la o reducere semnificativă a epuizării stocurilor și la o satisfacție crescută a clienților.
Colaborarea este esențială în design thinking. Prin sesiuni de brainstorming, workshop-uri de ideație și activități de rezolvare colaborativă a problemelor, echipele generează soluții împreună. Acest proces de co-creație dezvoltă încrederea, responsabilitatea și promovează aderarea la un scop comun.
Exemplu:
BBVA a implementat sesiuni de co-creație între echipele IT și de servicii pentru clienți pentru a dezvolta noi funcționalități în aplicația lor mobilă. Această colaborare a condus la o reducere a plângerilor legate de utilizabilitate și la o creștere a satisfacției clienților.
Prototiparea permite echipelor să testeze rapid idei și să primească feedback. Lucrând împreună la prototipuri, echipele experimentează direct cum colaborarea lor îmbunătățește rezultatele.
Exemplu:
Colaborarea dintre o echipă de ingineri și una de HR pentru dezvoltarea unui instrument digital de integrare al angajaților este exemplificată printr-un studiu de caz realizat de Leighton. Prin utilizarea framework-ului de design thinking și a prototipării iterative, Leighton a îmbunătățit gradul de utilizare a platformei. Acest proces a redus timpul de onboarding cu 30%, demonstrând puterea co-creării și a testării rapide. Abordarea lor a inclus comprimarea etapelor inițiale, precum empatia, definirea și generarea de idei, asigurând o dezvoltare eficientă și obținând un feedback valoros.
Design thinking pune accent pe definirea unor enunțuri clare ale problemelor și stabilirea unor măsuri comune de succes. Acest lucru asigură faptul că toate echipele își aliniază eforturile către prioritățile organizaționale, mai degrabă decât către obiectivele departamentale.
Exemplu:
În timpul unui design sprint, o companie din domeniul sănătății a aliniat echipele HR, IT și facilități la obiectivul de a reduce timpul de integrare a angajaților de la 14 zile la 7 zile. Un focus comun pe acest obiectiv măsurabil a asigurat o colaborare constantă.
Ciclurile regulate de feedback creează o cultură a transparenței și a îmbunătățirii continue. Abordarea iterativă asigură faptul că echipele revizuiesc și rafinează soluțiile pe baza feedback-ului comun.
Exemplu:
O companie de software a implementat un ciclu de feedback între echipele sale de dezvoltare și suport. Această colaborare a redus timpii de rezolvare a erorilor cu 40%, îmbunătățind satisfacția clienților.
Cum arată un proces de implementare a framework-ului de design thinking pentru mediul de business?
Iată o abordare structurată pentru aplicarea design thinking în vederea eliminării silozurilor din organizația ta:
Începe cu empatia - Realizează interviuri, sondaje sau sesiuni de observație pentru a înțelege provocările echipelor și provocările clienților.
Definește problema - Creați colaborativ un enunț unic al problemei, cum ar fi "Cum am putea îmbunătăți colaborarea interdepartamentală pentru a îmbunătăți experiența clientului?"
Facilitează workshop-urile de ideație - Organizează sesiuni de brainstorming în care sunt implicați diverși factori decizionali, pentru a genera idei inovatoare.
Prototipează și testează - Construiește și testează prototipuri low-cost, încorporând feedback de la mai multe echipe.
Măsoară succesul - Definește și urmărește KPI-uri precum productivitatea echipei, eficiența colaborării și timpul de lansare pe piață.
Photo credit source
GE se confrunta cu ineficiențe în procesele de mentenanță a utilajelor, ceea ce ducea la perioade extinse de nefuncționare și costuri operaționale mai mari. Lipsa unei colaborări eficiente între ingineri și echipele de servicii pentru clienți agrava problema, deoarece informațiile critice despre întreținere nu erau partajate eficient.
Pentru a înțelege ce se întâmplă, au fost organizate workshop-uri interfuncționale, unde inginerii și echipele de servicii pentru clienți au lucrat împreună pentru a identifica punctele slabe și pentru a genera soluții. Exercițiile de empatie au permis o înțelegere mai profundă a provocărilor utilizatorilor finali și ale celor din cadrul echipelor. Prototiparea a permis echipelor să îmbunătățească soluțiile colaborativ.
Soluția a luat forma unui sistem de mentenanță predictivă bazat pe perspectivele utilizatorilor, reducând perioadele de nefuncționare ale utilajelor cu 20%. Colaborarea îmbunătățită a dus, de asemenea, la o rezolvare mai rapidă a problemelor, economisindu-se anual costuri semnificative.
Ford trebuia să inoveze pentru a rămâne competitiv pe piața în creștere a tehnologiei auto. Cu toate acestea, echipele izolate din design, marketing și inginerie întâmpinau dificultăți în alinierea soluțiilor centrate pe client.
Prin organizarea de workshop-uri de design thinking, Ford a reunit aceste echipe pentru a se concentra pe provocările clienților și pe modul în care clienții folosesc produsele. Sesiunile de co-creare au generat idei, iar prototiparea iterativă a asigurat contribuția tuturor echipelor în fiecare etapă a dezvoltării produsului.
Photo source on Unsplash
Tehnologia hands-free, rezultată din această colaborare, a devenit foarte apreciată, obținând scoruri ridicate de satisfacție a clienților. De asemenea, Ford a redus cu 15% timpul ciclului de dezvoltare comparativ cu proiectele anterioare, eliminând izolarea echipelor și aliniind obiectivele.
Creșterea rapidă a făcut dificilă menținerea aliniamentului între echipele Spotify care lucrau la diferite aspecte ale platformei. Eforturile fragmentate au încetinit inovația și au generat ocazional neconcordanțe în interacțiunea utilizatorilor cu funcționalități diferite.
Inspirată de principiile design thinking, Spotify și-a restructurat echipele în "squads" - grupuri mici, interfuncționale, care includeau designeri, developerii și manageri de produs. Fiecare squad a fost responsabilizat pentru o funcționalitate specifică și încurajat să folosească practici de empatie și co-creare.
Photo credit source
[Noua structură](https://productschool.com/blog/product-fundamentals/spotify-model-scaling-agile ) a simplificat luarea deciziilor, a redus duplicarea eforturilor și a îmbunătățit integrarea funcționalităților. De exemplu, un squad care lucra la playlist-ul "Discover Weekly" a creat o experiență de utilizator fără cusur, crescând implicarea în playlist cu 50%.
Echipele IBM de marketing, design de produs și inginerie, întâmpinau dificultăți în colaborarea eficientă, ceea ce ducea la soluții fragmentate care nu răspundeau pe deplin nevoilor clienților. Această lipsă de aliniere afecta implicarea și retenția clienților.
IBM a introdus framework-ul de design thinking în echipe prin training formal și sprint-uri de design. Aceste sesiuni au încurajat maparea empatiei, generarea de idei și prototiparea rapidă, aliniind echipele în jurul unor probleme centrate pe utilizatori.
În urma activităților de design thinking au luat naștere mai multe instrumente care au îmbunătățit semnificativ implicarea clienților, inclusiv o interfață simplificată pentru platforma sa AI Watson. Un instrument cheie a crescut rata de adoptare a clienților cu 30% în decurs de șase luni.
Airbnb a observat o scădere a retenției și a satisfacției clienților, în principal din cauza neconcordanțelor în procesul de rezervare. Izolarea dintre echipele de design, de produs și cele de servicii pentru clienți îngreuna abordarea acestor probleme în mod holistic.
Pentru a înțelege ce se întâmplă au fost introduse workshop-urile de design thinking pentru a reuni aceste echipe și a înțelege provocările clienților. Exercițiile de mapare a parcursului utilizatorului au evidențiat lacunele din experiență, iar sesiunile de co-creare au asigurat dezvoltarea colaborativă a soluțiilor.
Prin eliminarea barierelor, Airbnb a refăcut fluxul de rezervare, simplificând procesul și adăugând funcționalități precum confirmările instantanee. Aceste schimbări au crescut ratele de rezervare cu 20% și au îmbunătățit scorul de satisfacție a clienților cu 25%.
Eficiență operațională - Frameworkul de design thinking reduce redundanțele și eficientizează fluxurile de lucru.
Îmbunătățirea experienței clienților - Colaborarea asigură faptul că soluțiile sunt aliniate la nevoile utilizatorilor.
Inovația rapidă: Echipele interfuncționale oferă soluții mai rapide și mai creative.
"Mentalitatea de siloz" reprezintă o barieră semnificativă pentru succesul organizațional, dar aceasta poate fi depășită. Framework-ul de design thinking oferă un cadru practic, bazat pe rezultate ce pot desființa aceste bariere, aliniind echipele și promovând o cultură a colaborării.
Pentru mediul de business, mesajul este clar: colaborarea nu este doar un obiectiv cultural—este un imperativ strategic. Prin încorporarea framework-ului de design thinking în business-ul tău, poți debloca rezultate măsurabile, cum ar fi: decizii mai rapide, satisfacție mai mare a clienților și o creștere scalabilă.
Fă primul pas organizând un workshop de design thinking pentru a aborda o provocare specifică mentalității de siloz. Măsoară rezultatele, sărbătorește succesele și urmărește cum organizația ta transformă silozurile în sinergie. Beneficiul nu este doar o echipă mai bună—este o afacere mai bună.
de Alin Turcu
de Ovidiu Mățan
