Pe măsură ce consumul de știri în online a crescut, experiența utilizatorului (UX) oferită de site-urile de știri a început și ea să joace un rol din ce în ce mai important în asigurarea succesului lor. Pe lângă conținutul de calitate, un design intuitiv și ușor de utilizat este esențial pentru a menține cititorii loiali în spațiul digital. În acest context, pentru publicațiile media apare o nouă provocare, ele trebuind să aleagă dacă se vor baza strict pe venituri venite din publicitatea online sau vor percepe o taxă, de obicei transpusă într-un paywall.
Unul dintre pionierii sistemului de monetizare cu paywall este New York Times care, în 2011, a început să ofere acces gratuit doar unui număr limitat de articole pe lună, după care utilizatorii erau încurajați să se aboneze pentru a continua1. O consecință naturală apărută în rândul multor utilizatori, ca urmare a introducerii abonamentelor cu plată, este convingerea că, în momentul în care aleg să plătească pentru un serviciu digital vor și primi o experiență mai bună în schimb. De exemplu, un studiu derulat în 2023 de Reuters Institute arată că 28% dintre abonații la servicii de știri online din SUA și Marea Britanie continuă să-și mențină abonamentul activ datorită interfeței ușor de utilizat a site-ului sau a aplicației pe care o folosesc. Dar este această concluzie validă? Acest articol își are rădăcinile într-un studiu pe care l-am realizat, evaluând în mod comparativ UX-ul a zece site-uri de știri des frecventate din Marea Britanie, având scopul atât de a investiga dacă un paywall asigură într-adevăr o experiență superioară utilizatorilor, cât și de a oferi o perspectivă strategică designerilor și programatorilor pentru a îmbunătăți eficiența și atractivitatea produselor lor digitale.
Pentru crearea setului de date, s-a luat în considerare un număr egal de cinci site-uri din fiecare categorie (cu plată și gratuite), iar selecția acestora a fost bazată pe popularitate, măsurată prin numărul de vizite în luna Octombrie 2023. Ulterior selecției, setul de date a fost analizat prin prisma a trei abordări analitice: audit de performanță pentru măsurarea vitezei de încărcare, evaluare euristică pentru măsurarea uzabilității și audit de accesibiliate pentru măsurarea ratei de conformitate cu standardele de incluziune.
Majoritatea utilizatorilor se așteaptă ca o pagină web să se încarce în două secunde sau mai puțin. Fiecare secundă de întârziere, în plus, poate genera un sentiment de frustrare. Acest aspect ține de performanță, un concept ce înglobează trei factori cheie:
viteza (cât de repede răspunde sistemul la solicitările utilizatorilor)
stabilitatea (numărul maxim de utilizatori pe care sistemul îi poate gestiona fără probleme)
Fiind o componentă tehnică, profesioniștii în domeniu trebuie să apeleze la instrumente automate pentru a o măsura. Unul dintre ele este Lighthouse, dezvoltat de Google, care a fost folosit și în evaluarea celor zece site-uri de știri. Această unealtă măsoară performanța pe o scară de la 0 la 100, unde 100 reprezintă scorul cel mai favorabil posibil (performanță ideală). Rezultatele acestei evaluări au scos în evidență faptul că există câteva diferențe contrastante între cele două modele comparate, cu și fără plată.
Homepage: Site-urile de știri gratuite au avut, în general, timpi de încărcare mai rapizi pe homepage. De exemplu, The Sun, un site cu acces gratuit, a avut cea mai bună performanță, cu un scor mediu între desktop și mobil de 79,1 din 100.
Pagina de articol: În ceea ce privește încărcarea paginilor individuale de articole, site-urile cu paywall au avut, în ansamblu, scoruri mai ridicate. The Independent, un site cu acces plătit, a condus această categorie cu un scor mediu de 84,5 din 100.
Discrepanțe între dispozitive: Un aspect important de menționat este discrepanța semnificativă în performanța identificată între versiunile de mobil și desktop pe majoritatea site-urilor. Versiunile de mobil au avut scoruri mai mici, ceea ce este îngrijorător, având în vedere trendul ascendent al consumului de știri pe dispozitive mobile.
Performanța, deși esențială, nu este singurul factor determinant al unui UX calitativ. O altă variabilă cheie ține de gradul în care utilizatorii percep un sistem ca implicând efort minim de interacțiune, concept care poartă numele de uzabilitate. Designul unei interfețe ușor de utilizat trebuie să fie simplu și clar, aceste caracteristici fiind strâns corelate cu formarea de atitudini pozitive și cu creșterea intenției de utilizare, conform statisticilor. Uzabilitatea unui sistem poate fi evaluată prin două metode: prin teste care presupun participarea activă și implicarea utilizatorilor, sau audit condus exclusiv de un expert. Din cea de a doua categorie face parte și evaluarea euristică, metodă care a fost aplicată și în acest studiu, având ca punct de reper cele zece euristici de uzabilitate propuse de Jakob Nielsen, liderul mondial în expertiza asupra uzabilității web. Rezultatele sunt următoarele:
Tipar comun de neconformitate: Evaluarea barei de navigație a arătat că toate site-urile analizate au prezentat un anumit grad de neconformitate față de principiile reper. Anumite probleme au fost mai comune decât altele. La majoritatea site-urilor s-au regăsit probleme comune cum ar fi etichetarea ambiguă a itemilor din navigație sau lipsa indicării concrete a poziției în ierarhia site-ului. Important de menționat aici este că BBC și Mail Online, ambele platforme cu acces gratuit, au avut cel mai mare număr de încălcări.
Accesibilitatea se asigură că interfața unui sistem poate fi folosită de toți utilizatorii, inclusiv cei cu dizabilități. Numărul persoanelor ce se confruntă cu dizabilități este adesea subestimat din cauza subreprezentării în date, dar, conform Consiliului European, unul din patru adulți din Europa se confruntă cu o oarecare formă dizabilitate, fie ea permanentă sau temporară. Similar uzabilității, site-urile web pot fi puse sub audit cu ajutorul unor standarde universale bine stabilite, cum ar fi cele WCAG, care măsoară gradul de accesibilitate a sistemelor cu ajutorul unor teste atât automate cât și manuale. Această tehnică a fost utilizată și aici, rezultatele fiind după cum urmează:
Tipar comun de neconformitate: Niciun site nu a respectat pe deplin standardele WCAG, cu toate acestea, datele culese arată că există anumite standarde care au fost încălcate în mod mai frecvent decât altele. De exemplu, majoritatea site-urilor s-au confruntat cu un raport de contrast insuficient și cu o lizibilitate slabă a textului.
Deși până în prezent reglementările de accesibilitate nu au prevăzut în mod legal decât sfera instituțiilor publice, o nouă directivă europeană ce va intra în deplin în decursul anului următor (EAA 2025) va impune ca toate site-urile web, aplicațiile mobile și alte servicii digitale din UE să țină cont de persoanele cu dizabilitați și să se conformeze acestor standarde. Prin urmare, companiile trebuie să țină cont de acest apect acum mai mult decât oricând. În caz contrar, nerespectarea reglementărilor WCAG poate conduce la sancțiuni legale și posibile amenzi.
Tind, prin urmare, site-urile cu plată să ofere un UX superior și mai de calitate utilizatorilor lor față de cele gratuite? Studiul de față arată că nici unul din site-urile analizate nu a fost complet lipsit de probleme, însă tendința predominantă plasează, într-adevăr, site-urile cu paywall ca furnizori ai unei experiențe îmbunătățite datorită numărului mai redus de probleme de uzabilitate și accesibilitate. Cu toate acestea, uitându-ne în mod detaliat la platformele analizate și comparându-le la nivel individual, nu în grup, rezultatele arată că cele mai bune scoruri au fost obținute de The Sun, o platformă de tip tabloid cu acces gratuit. Așadar, fluctuațiile înregistrare în clasamente, împreună cu scorurile medii generale, ne arată că modelul de acces nu poate fi considerat sigurul factor determinant al unui UX de calitate. Responsabilitatea creatorilor de produse digitale, rămâne însă, de a se asigura că sistemele lor, indiferent dacă sunt accesate de utilizatori în mod gratuit sau cu plată, balansează aspecte precum performanța, uzabilitatea și accesibilitatea. Dată fiind competitivitatea climatului digital actual, acestea nu mai sunt la nivelul de "nice-to-have", ci poartă un rol esențial în asigurarea succesului și relevanței oricărui produs pe termen lung.
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Popa
