În lumea modernă a dezvoltării produselor, metodologia Agile a devenit esențială pentru succesul echipelor ce vor să inoveze. Acest articol explorează modul în care abordarea Agile se concentrează pe testarea rapidă a ipotezelor prin sesiuni de discovery workshop sau design sprint, facilitând iterațiile și adaptarea continuă, dar și cum toolurile de inteligență artificială joacă un rol crucial, nu ca soluții autonome, ci ca un asistent care accelerează procesul de validare a ideilor. Cheia succesului în metodologia Agile modernă constă în învățarea continuă și feedbackul rapid, evitând repetarea greșelilor din trecut. Acest proces permite echipelor să ajungă de la idee la validare în cel mai scurt timp posibil, inovând eficient și livrând produse care răspund nevoilor reale ale utilizatorilor.
În trecut, am avut o experiență inedită care m-a învățat o lecție valoroasă despre importanța clarității în comunicare și a pregătirii corespunzătoare. Un client a solicitat adăugarea unui buton pe site-ul lor. Părea o cerință simplă și directă, așa că am presupus că știam exact ce își dorește. Am transmis cerința echipei de dezvoltare și, după două zile de muncă, butonul era gata. Apoi a venit șocul: clientul a fost nemulțumit. Se pare că ceea ce își imaginase el era foarte diferit de ceea ce am livrat noi. Această neînțelegere ne-a costat resurse prețioase.
Reflectând asupra acestei situații, am realizat că toate acestea ar fi putut fi evitate dacă am fi organizat un discovery workshop înainte de a începe lucrul efectiv. Un discovery workshop este o sesiune de brainstorming și planificare, în care toate părțile implicate - dezvoltatori, designeri și client - discută în detaliu cerințele și așteptările proiectului. Acesta nu doar că ar fi clarificat ce anume dorea clientul, dar ar fi prevenit și multe alte posibile neînțelegeri.
În continuare, voi evidenția ce ne poate oferi un discovery workshop, menționând pentru fiecare instrumente AI care ne pot simplifica sau eficientiza munca, în funcție de nevoile pe care le avem pe proiecte.
Clientului i se dă posibilitatea să descrie în detaliu ce își dorește și de ce are nevoie de acel buton.
Exemplu de tool AI: FlowMapp, un instrument de planificare a experienței utilizatorului, care folosește AI pentru a ajuta echipele să vizualizeze și să clarifice cerințele clienților.
Echipa de dezvoltare are posibilitatea să adreseze întrebări esențiale despre funcționalitate, design și impactul asupra experienței utilizatorului.
Exemplu de tool AI: Lookback, care utilizează AI pentru a facilita interviurile cu utilizatorii și testele de utilizabilitate, ajutând echipele să identifice problemele și constrângerile.
Putem evita costurile suplimentare și timp pierdut, printr-o direcție clară încă de la început.
Exemplu de tool AI: Forecast, un instrument de management de proiect, care folosește AI pentru a optimiza planificarea și alocarea resurselor, asigurând o direcție clară și eficientă.
Folosind metoda discovery workshop, putem preveni astfel de situații în viitor. Este esențial să investim timp la începutul proiectului pentru a ne asigura că toată lumea este pe aceeași lungime de undă. Astfel, nu doar că economisim timp și bani, dar și construim o relație mai solidă și mai transparentă cu clienții noștri.
În colaborarea mea cu un client, care gestiona o publicație online, unde utilizatorii puteau posta articole din domeniul lor de specialitate, am primit cererea de a dezvolta un sistem de versionare a articolelor, permițând autorilor să aducă mici modificări după publicare. Din păcate, lipsa validării cererii cu utilizatorii finali a condus la implementarea unei soluții ineficiente. După 2-3 luni de utilizare, am constatat că utilizatorii generau versiuni noi ale articolelor prin simpla adăugare de spații, pentru a-și aduce articolele în partea de sus a listei și a le crește vizibilitatea. Astfel, noi nu doar că nu am rezolvat problema, dar am creat și un sistem prin care clientul pierdea sume importante de bani, prin prisma unor clauze contractuale legate de ordinea aparițiilor articolelor în publicație. Cum am fi putut rezolva mult mai simplu această problema? Folosind un design sprint în momentul în care clientul a venit către noi.
Un design sprint este un proces de cinci zile, care ajută echipele să răspundă la întrebări importante prin design, prototipare și testare cu utilizatori reali. Prin adoptarea metodei design sprint și utilizarea unor instrumente AI, am fi putut evita implementarea unei soluții ineficiente, economisind timp și resurse, asigurându-ne că soluția dezvoltată răspunde cu adevărat nevoilor utilizatorilor.
Metoda aceasta este esențială pentru momentele în care se dorește validarea unei idei într-un timp cât mai scurt și cu costuri reduse. Cum funcționează? Expunem mai jos, pe scurt pașii care trebuie urmați și câteva instrumente AI care pot fi de folos:
În prima zi, echipa și clientul se întâlnesc pentru a defini scopul, obiectivele și a înțelege pe deplin problema.
Exemplu de tool AI: Whimsical, un instrument AI care facilitează mind mapping și crearea de diagrame, util pentru vizualizarea și clarificarea cerințelor clienților.
În a doua zi, echipa generează soluții și idei.
Exemplu de tool AI: Stormboard, un instrument de colaborare care folosește AI pentru a organiza și gestiona procesele de brainstorming.
În ziua a treia, echipa selectează cele mai bune idei și creează un storyboard detaliat.
Exemplu de tool AI: Coda, cu capacități AI pentru gestionarea și structurarea informațiilor și crearea de documente interactive.
În a patra zi, echipa dezvoltă un prototip de fidelitate scăzută.
Exemplu de tool AI: Figma, utilizând AI pentru a accelera procesul de design și pentru a crea prototipuri interactive.
În ultima zi, prototipul este testat cu utilizatori reali, iar feedbackul este colectat pentru iterații viitoare.
Exemplu de tool AI: PlaybookUX, care utilizează AI pentru a facilita interviurile și testele de utilizabilitate, permite identificarea rapidă a problemelor și obținerea de feedback valoros.
În cadrul unei alte colaborări cu un client, în care abordarea inițială a fost de a lua deciziile exclusiv în apelurile video, au apărut diverse provocări cauzate de revenirea asupra deciziilor deja convenite și dezacorduri legate de aspectele discutate, comportament care a creat confuzie și întârzieri în livrarea soluției, afectând negativ fluxul de lucru și încrederea echipei noastre. Cum ne putem asigura că deciziile luate rămân clare și documentate într-un astfel de context? Cum putem preveni situațiile în care comunicarea devine un joc al memoriei și al interpretării?
Instrumentele AI, precum Otter.ai și Fireflies, ar fi putut preveni aceste probleme.
Otter.ai transcrie automat discuțiile din calluri, oferind un transcript detaliat, care poate fi revizuit ulterior pentru clarificări. Astfel, fiecare cuvânt și decizie sunt documentate în timp real, eliminând neclaritățile.
Utilizarea acestor instrumente conduce la o comunicare eficientă și la o mai bună monitorizare a deciziilor, transparentizând relația cu clientul și construind încrederea necesară pentru o colaborare de succes.
Concluzia este că Agile-ul modern se bazează pe eliminarea asumpțiilor costisitoare, pe comunicare transparentă și pe schimbarea mindsetului într-unul de consultanți pentru clienți, nu doar livratori de soluții. Această abordare nu doar că reduce riscurile și erorile, dar și ajută la creșterea încrederii clienților în noi ca profesioniști, demonstrând că suntem dedicați succesului proiectelor lor. Eliminarea asumpțiilor și adoptarea unui dialog deschis și colaborativ arată că ne pasă de produse și că suntem cu adevărat investiți în crearea lor de la început până la sfârșit.
de Tibor Boné
