Articolul prezent ilustrează principiile care guvernează marile companii recunoscute la nivel mondial pentru inovația lor în domeniul tehnologic și pentru impactul pe care îl au asupra vieții noastre de zi cu zi: Apple, Google, Netflix, Amazon, Spotify etc. Modelul pe care îl adoptă aceste companii - "Product Operating Model" nu reprezintă un proces sau o metodologie de dezvoltare a produselor software, ci presupune o abordare conceptuală, organizată în jurul livrării de valoare pentru clienți.
Valoarea este creată atunci când companiile dezvoltă produse care rezolvă probleme reale ale clienților, sau iau în considerare nevoi și dorințe ale acestora. Doar în momentul în care această condiție este îndeplinită, valoarea oferită clienților se reflectă în valoare pentru companie.
Trecerea de la "Output" la "Outcome" în dezvoltarea de produse presupune o nouă mentalitate, noi competențe, precum și schimbarea modului în care rezolvăm probleme - "product discovery", selectăm problemele care trebuie rezolvate - "product strategy" și construim produse - "product delivery". Această transformare are la bază un set de principii care încurajează inovarea, orientarea către client, gestionarea eficientă a riscurilor, adoptarea unui proces iterativ și incremental de dezvoltare a produselor, promovarea unei culturi în care eșecurile sunt considerate oportunități de învățare, unde angajamentul și colaborarea în cadrul echipei sprijină eforturile de livrare a produselor.
Este important de subliniat faptul că nu există o singură cale de a construi în mod corect produsul potrivit. Cu toate acestea, adoptarea principiilor descrise mai jos contribuie la crearea unor soluții tehnologice pe care clienții le apreciază și care, în același timp, generează beneficii semnificative pentru companie.
Sursa- Escaping the build trap: How Effective Product Management Creates Real Value, Melissa Perri
Rezolvarea problemelor: Pentru a dezvolta un produs de succes, echipa nu se limitează la implementarea unei liste prioritizate de funcționalități, fără să înțeleagă contextul sau nevoia care stă la baza acestora. În schimb, are abilitățile necesare și este împuternicită să rezolve probleme și să identifice cele mai potrivite soluții pentru acestea.
Maximizarea "outcome-urilor": Membrii echipei nu măsoară succesul în funcție de numărul de funcționalități implementate, de capabilități dobândite sau de linii de cod scrise - "output", ci în funcție de impactul pozitiv pe care produsul îl are asupra clienților și, implicit, asupra companiei - "outcome". Întotdeauna există posibilitatea de a îmbunătăți produsul mai mult decât permit timpul sau resursele disponibile. Cu toate acestea, scopul este de a reduce "output-ul" și de a maximiza "outcome-ul".
Asumarea responsabilității: Prin orientarea către rezultate, fiecare membru al echipei este motivat să contribuie la succesul produsului. De asemenea, echipa este responsabilă atât pentru identificarea celor mai potrivite soluții la problemele, nevoile și dorințele clienților, cât și pentru dezvoltarea, testarea și livrarea soluțiilor.
Colaborarea: Colaborarea nu înseamnă consens sau compromis, ci se bazează pe valorificarea expertizei fiecărui membru al echipei. Chiar dacă există puncte de vedere diferite, cu argumente solide, acestea se pot transforma în discuții constructive, conducând la luarea celor mai bune decizii. La final, soluția aleasă trebuie să fie în același timp valoroasă, utilizabilă, viabilă și fezabilă.
Focus: Găsirea celor mai bune soluții pentru toate problemele sau oportunitățile apărute nu reprezintă o abordare eficientă. Este esențială existența unei viziuni clare asupra produsului, pentru a oferi un scop comun întregii echipe și a unei strategii de produs, astfel încât energia și resursele disponibile să fie direcționate către identificarea acelor probleme sau oportunități care merită abordate.
Decizii informate: Pentru a menține concentrarea pe rezolvarea problemelor esențiale și pe valorificarea oportunităților majore pe lângă viziune și strategie, este nevoie de un efort susținut de analiză a informațiilor relevante despre produs, clienți, tehnologiile existente, precum și despre tendințele din industrie.
Transparență: Eficacitatea unei strategii de produs nu constă doar în modul în care este elaborată, ci și în capacitatea de a o comunica și implementa eficient, asigurând o aliniere la nivelul întregii organizații.
Adaptare rapidă: Fiecare decizie, fie că este vorba de dezvoltarea unei funcționalități noi, testarea unei idei sau utilizarea unei tehnologii noi este un "pariu" asupra viitorului, care implică un anumit grad de risc și presupune capacitatea de adaptare rapidă la dinamica inevitabilă din domeniu.
Principiile "product discovery"
Minimizarea pierderilor: "Product discovery" are un rol esențial în reducerea pierderilor în procesul de dezvoltare, prin validarea ideilor înainte de a investi timp și resurse semnificative în implementarea lor.
Evaluarea proactivă a riscurilor: Prin explorarea și validarea ideilor, echipa identifică în mod proactiv riscurile care pot marca dezvoltarea produsului - "value risk", "usability risk", "viability risk", "feasibility risk", precum și modalitățile de mitigare a acestora.
Experimentare rapidă: În același timp, "Product discovery" presupune o abordare continuă, bazată pe experimentare rapidă. Prototipurile reprezintă metoda vizuală preferată de a comunica și de a asigura o înțelegere comună, permițând echipei să identifice aspectele care necesită îmbunătățire într-un stadiu incipient și să adapteze soluțiile în baza feedbackului primit.
Testarea responsabilă a ideilor: Testarea ideilor, precum și efectuarea ajustărilor necesare trebuie să se facă în mod responsabil, fără a afecta veniturile sau reputația companiei și fără a genera confuzii ori frustrări în rândul clienților.
Livrări mici și frecvente: Lansările de tip "Big-Bang" sunt cunoscute pentru întârzierile de săptămâni sau chiar luni până când produsele sau funcționalitățile noi sunt aduse la nivelul acceptabil de calitate și performanță. În plus, clienții sunt forțați să asimileze simultan o multitudine de schimbări și să se confrunte cu impactul acestora. Deși acceptă faptul că, ocazional, pot apărea probleme legate de calitatea sau performanța produsului, clienții se așteaptă ca acestea să fie remediate cu promptitudine. În schimb, lansările mici și frecvente pot îmbunătăți semnificativ calitatea produselor, asigurând alinierea cu cerințele și așteptările clienților.
Infrastructura: Pentru a livra valoare, există încă o componentă care trebuie luată în considerare - infrastructura folosită pentru implementare. De exemplu, este important ca infrastructura să ofere posibilitatea de a face roll-back la o anumită modificare în mediul de producție, dacă situația impune acest lucru.
Observabilitate & Monitorizare: De asemenea, utilizând instrumente care să faciliteze o monitorizare a datelor în timp real, se obține o imagine fidelă a performanței produsului, a modului în care acesta este utilizat, facilitând identificarea zonelor în care este nevoie de îmbunătățiri și efectuarea de măsuri corective în timp util.
Încredere înaintea controlului: Prin stabilirea contextului, liderii clarifică direcția generală, obiectivele și prioritățile, dar lasă echipei libertatea de a decide cea mai bună cale de a atinge aceste obiective. Acest lucru implică o tranziție de la mentalitatea de micro-management, către o cultură bazată pe încredere și feedback constructiv.
Principii înaintea procesului: Respectarea strictă a unui proces este indicată atunci când se cunosc atât problemele, cât și soluțiile, reducând riscurile și incertitudinile legate de dezvoltarea produsului. Deși asigură consistență atât în cadrul echipei, cât și la nivel de organizație, fiecare etapă din proces reduce capacitatea de a inova și de a răspunde la noile oportunități și amenințări.
Inovare înaintea predictibilității: În modelele tradiționale de dezvoltare produse, accentul se pune pe predictibilitate și pe finalizarea la timp a proiectelor. Într-adevăr, respectarea termenelor este foarte importantă, deoarece conduce la creșterea satisfacției clienților și la crearea unui avantaj competitiv, însă fără inovare și fără ca produsul să vizeze nevoi sau probleme reale, nu putem genera valoare pentru clienți.
Învățarea din eșecuri: Nu în ultimul rând, atunci când efectuăm un experiment, nu există conceptul de succes sau eșec. Există o singură întrebare: "Ce am învățat?".
Pentru a maximiza outcome-ul și impactul pentru clienți, nu este suficient doar să utilizăm o abordare iterativă și incrementală în dezvoltarea produselor, ci este necesar să schimbăm modul în care rezolvăm probleme. Astfel, în loc să implementăm o listă prioritizată de funcționalități, este important să ne asumăm responsabilitatea de a găsi cele mai potrivite soluții pentru problemele sau nevoile clienților, în funcție de importanța lor. De asemenea, schimbarea modului în care decidem ce probleme să rezolvăm sau ce oportunități să luăm în considerare este cea mai profundă dintre toate, deoarece implică să avem o strategie bine conturată, o viziune clară, precum și capacitatea de a spune nu multor idei creative.
INSPIRED - How to Create Tech Products Customers Love, Marty Cagan
EMPOWERED - Ordinary People, Extraordinary Products, Marty Cagan
TRANSFORMED: Moving to the Product Operating Model, Marty Cagan
ESCAPING THE BUILD TRAP: How Effective Product Management Creates Real Value, Melissa Perri
de Ovidiu Mățan
de Alin Bobeica
de Daniel Pavăl
