În anul în care am împlinit 50 de ani am realizat că îi purtam pică mamei de la vârsta de 12 ani. Era o poveste legată de ceea ce eu consideram ca ar fi trebuit să facă ea atunci, dar nu a făcut, pentru mine. A fost o descoperire accidentală declanșată de o amintire în care am re-făcut mental scenariul doar ca să constat cu stupoare cât de unilaterală și parțială fusese percepția mea. O percepție subiectivă, negativă care a persistat ani de zile și a condus la nenumărate neînțelegeri și frustrări în interacțiunile mele cu ea. Ca după 38 de ani să constat că o simplă re-evaluare obiectivă a acelui moment ar fi fost de ajuns să dizolv resentimentul.
Deoarece mi-a luat o perioadă considerabilă de timp să realizez cât de copleșitoare și epuizante pot fi percepțiile subiective, bazate pe date incomplete, voi împărtăși descoperirile mele și concluziile la care am ajuns din această experiență. Dacă îți dorești să atingi performanțe susținute într-un mod armonios, fără stres și consum inutil de energie, atunci acest articol îți este dedicat.
Sunt trei aspecte care influențează o stare mentală optimă - emoțiile polarizante versus emoții sintetizante, reacții emoționale recurente și starea de flux sau flow.
Emoțiile polarizante sunt trăiri intense, spontane, extreme și subiective. Termenul a fost folosit pentru prima dată în contextul psihologiei pentru a descrie stări emoționale contrastante, situate la cei doi poli (pozitiv ori negativ), precum: bucurie/tristețe, temeritate/frică, euforie/depresie, surpriză/anticipare, mândrie/rușine, inferioritate/superioritate, furie/calm, apatie/anxietate. Pe de altă parte, emoțiile sintetizante, așa cum le definește dr. Demartini (1), precum recunoștință, reconciliere, iubire, prezență, entuziasm și inspirație sunt emoții care reflectă trăiri echilibrate, deliberate, obiective și care te energizează.
În momentul în care te lași pradă emoțiilor polarizante, subiective, te-ai încărcat cu un exces sau un deficit, în funcție de emoție - pozitivă sau negativă. Altfel spus, te dezechilibrezi emoțional. Fiind dezechilibrat, ai două opțiuni - fie neutralizezi emoția pentru a reveni la echilibru, fie rămâi în dezechilibru, consumând resurse interne pentru a menține starea de dezechilibru.
Mecanismul sofisticat al minții tale îl poți gândi ca pe un computer. La fel cum computerul tău funcționează cel mai bine doar cu ferestrele esențiale deschise, mintea ta operează fără probleme atunci când nu este suprasolicitată cu mai multe procese. Fiecare gând sau emoție consumă memorie și capacitate de procesare, contribuind la zgomot mental care împiedică concentrarea și claritatea ta.
Închipuie-ți o zi la serviciu când mintea ta este captivată de un anumit subiect, pozitiv, cum ar fi planificarea cumpărării unei noi mașini, făcând cu neputință sa te concentrezi pe altceva. Sau atenție îți este total distrasă de vestea negativă a unui diagnostic medical grav al unui părinte. În alte zile însă, te apuci direct, fără distrageri sau efort de treburile curente. Ce face diferența?
Indiferent dacă este o experiență pozitivă (achiziția unei noi mașini) sau negative (un diagnostic medical grav), impactul asupra încărcării mentale rămâne același - și anume consumarea resurselor de spațiu (de stocare) și timp (de procesare).
Pentru a-ți menține claritatea mentală și concentrarea optimă, este esențial să adopți o rutină de resetare. La fel ca atunci când repornești un computer pentru a închide toate procesele, ai nevoie de o practică prin care să golești mintea de bagajul acumulat. Această rutină îți permite să începi de la un punct zero, eliberându-te de zgomotul mental al gândurilor și emoțiilor active, permițându-ți să te implici total în momentul prezent. Odată ce recunoști momentele în care dezechilibrul emoțional devine copleșitor și adopți o rutină proactivă pentru a-l echilibra, practicând o tehnică de respirație, de exemplu, poți îmbunătăți imediat starea mentală și productivitatea. Implementând obiceiul de a-ți reseta mintea, eliberezi spațiu în minte și poți opera la întreaga capacitate.
Stările sintetizante, de obiectivitate și echilibru, deliberate, care transcend emoțiile polarizante sunt esențiale pentru performanță. Ele te mențin pe consum minim de resurse, echilibru însemnând că încărcătura este 0, similar ca după o resetare. Câtă vreme crezi că ai făcut un accident ca în imaginea de mai sus - emoțiile sunt maxime - când constați că a fost doar o alarmă falsă/percepție greșită, sperietura trece și toate emoțiile se disipează cu repeziciune.
Există însă emoții polarizante, anxietate, suprasolicitare, teamă, pe care le experimentezi iar și iar cu obstinență. Vestea bună este că pot fi procesate și dizolvate definitiv. Prin abordarea directă a acestor emoții polarizante specifice și neutralizarea impactului lor emoțional, te eliberezi de o povară atât mentală cât și fizică, care îți consumă energia și resursele în fundal (2). Similar cum poți căra exces de greutate din cauza unor obiceiuri alimentare neinspirate sau a unei vieți sedentare, și la nivel mental și emoțional se întâmplă același lucru: porți cu tine, permanent, un exces de "greutate" prin efectele experiențelor traumatice neprocesate.
Acest exces trece o bună parte din timp neobservat pentru că este inactiv. Activarea este deseori imprevizibilă, instantanee și se întâmplă în prezența unor stimuli specifici. Emoții polarizante precum furia, frustrarea, amânarea, resentimentul sunt învățate în copilărie ca mecanisme de adaptare care se activează repetitiv în circumstanțe similare. Multe din ele pot fi dizolvate printr-o revizitare mentală a evenimentului primar care le-a declanșat și aplicarea unor tehnici precum zoom in sau out pe momentul cheie al evenimentului sau observarea imagini de ansamblu la 360 de grade. (3).
Întrebări precum:
Ce detaliu mi-a scăpat care ar schimba felul în care am perceput situația sau opțiunile pe care le-am avut?
Cum au reacționat alții și de ce? Te poți pune în locul lor? Cum ar fi fost dacă ai fi acționat diferit? Cum ar fi fost dacă ceilalți ar fi acționat diferit? Ce s-ar fi schimbat și cine ai fi fost astăzi în absența acelor provocări?
Pot să-ți schimbe semnificativ percepția și implicit să contribuie la dizolvarea emoției repetitive.
Un alt set de întrebări, cu toate instrucțiunile de aplicare, îl găsești pe site-ul și în cărțile lui Byron Katie (4).
Subliniez faptul că aceste bagaje emoționale nu pleacă nicăieri - rămân în subteran pentru o vreme, dar sunt acolo și la fiecare activare în prezența unor declanșatori specifici, ne consumă din cele două resurse - memorie și capacitate de procesare. Și de aceea, găsirea unei modalități de a le neutraliza este esențială cât și urgentă.
Termenul îi aparține lui Mihály Csíkszentmihályi, psihologul și cercetătorul care a dezvoltat conceptul de flux și a efectuat multiple studii pe această temă. Cultivarea stării de flux îți permite să obții performanțe optime în taskurile cotidiene, devenind ușor să faci față provocărilor și să excelezi în eforturile tale.
Această stare mentală îți permite să te cufunzi fără efort și susținut în muncă și să experimentezi concentrare și creativitate maxime. Imaginează-ți o stare în care timpul pare să stea pe loc, în care distragerile dispar și în care ești complet cufundat în momentul prezent. Aceasta este esența fluxului - o stare de spirit în care abilitățile tale îndeplinesc perfect provocările la îndemână, conducând la un amestec armonios de concentrare, creativitate și plăcere.
Cheia pentru a intra în starea de flux este să fii pe deplin implicat în activități care se potrivesc cu abilitățile și interesele tale, abordându-le cu entuziasm și curiozitate. Când ești pe deplin absorbit de o sarcină care nu este nici prea ușoară, nici prea dificilă, este mai probabil să experimentezi un sentiment de concentrare profundă și de bucurie. Fii atent la momentele în care pierzi noțiunile timpului și te simți complet cufundat în ceea ce faci - acesta este un semn că ești în flux.
Cu toate acestea, fii atent la potențialele capcane, cum ar fi excesul de încredere sau stresul, și alte emoțiilor polarizante care diminuează capacitatea ta de procesare. Rămânând atent la emoțiile tale, recunoscând și dizolvând emoțiile repetitive care îți împiedică fluxul, poți să navighezi mai eficient printre provocări și să-ți susții performanța.
Integrarea practică a tehnicilor menționate îți securizează nu numai performanța dar îți oferă un avantaj strategic pentru a excela în rolul tău. Prin îmbunătățirea concentrării - atât ca intensitate, cât și ca durată - vei obține rezultate mai bune, și, în plus, vei constata și îmbunătățirea relațiilor cu colegii și clienții, favorizând un mediu de lucru mai productiv și armonios. Provocările care ți-ar fi părut insurmontabile înainte, ți se vor părea dintr-o dată accesibile.
Dacă mie mi-a reușit, sunt foarte mari șanse să îți reușească și ție.
Nu te ascunde după "Nu am timp", pentru că exact asta vei câștiga în final - timp înapoi din toate potențialele drame în care nu te vei mai lăsa antrenat.
(1) Demartini Emotional Alchemy: Turning Polarized Emotions into Growth Opportunities
(2) Corpul Nu Uită Niciodată, Bessel Van Der Kolk
(3) Time Line Therapy and the Basis of Personality" by Tad James
(5) Flow: The Psychology of Optimal Experience, Mihaly Csikszentmihalyi
(6) Deep Work: Rules for Focused Success in a Distracted World by Cal Newport, Jeff Bottoms, et al.
de Ovidiu Mățan
