Alan Turing, născut la Londra, în 1912, este cunoscut pentru contribuțiile sale aduse matematicii, logicii, filosofiei, dar și pentru faptul că a pus bazele unor noi domenii de studiu, numite mai târziu, informatică, știință cognitivă și inteligență artificială. Acesta a studiat la o școală privată de elită, urmând apoi, cursurile universității Cambridge, unde s-a axat pe matematică.
În 1937, exact o sută de ani mai târziu de când savantul britanic Charles Babbage (1791-1871) prezenta lucrarea despre Mașina Analitică, începeau să prindă contur abordări și teorii noi în sfera informatică. Totodată, atmosfera încărcată de apropierea unui conflict mondial a impulsionat apariția progreselor teoretice din domeniul logicii, asigurându-se astfel condițiile necesare declanșării revoluției informatice.
,,Există un proces mecanic ce poate fi utilizat pentru a se determina dacă o anumită propoziție logică este demonstrabilă?'' Pornind de la această întrebare a profesorului de informatică, Max Newman (1897-1984) de la Cambridge, în mintea lui Turing a început să încolțească ideea de a concepe o mașină imaginară, aplicabilă oricărei probleme.
Figura 1. Alan Turing (1912-1954) - sursa: https://www.descopera.ro/stiinta/20490218-originile-inteligentei-artificiale-de-la-alan-turing-la-chatgpt
Totuși, cum ar putea mașina imaginară să răspundă întrebării referitoare la problema deciziei? Demonstrabilitatea oricărei propoziții matematice nu poate fi determinată de nicio procedură mecanică.
Conceptul său de Mașină de Calcul Logic urma să fie o mașină capabilă să citească instrucțiunile oricărei mașini și să efectueze orice sarcină, pe care o poate îndeplini acea mașină.
În 1937, Alan Turing a scris un articol cu titlul ,,Despre numerele calculabile cu o aplicație pe Entscheidungsproblem'', în care a demonstrat că logica de ordinul întâi este nedecidabilă. (Entscheidungsproblem înseamnă în germană problema deciziei. Sintagma se referă la provocarea lansată în 1928 de către omul de știință german, David Hilbert (1862-1943), cu privire la existența unui algoritm de verificare a veridicității anumitor formule de logică de ordinul întâi.) Acest articol a fost recomandat spre a fi publicat de către matematicianul american, Alonzo Church (1903-1995). Acesta din urmă publicase la rândul său o lucrare intitulată Calcul lambda netipizat în care ajunsese la aceeași concluzie, însă printr-o metodă diferită. În același an, Turing s-a înscris la studii doctorale de matematică logică, sub îndrumarea lui Church la Princeton. În urma colaborării, Church a lansat termenul de mașina Turing, pentru mașina de calcul logic astfel că, la doar 24 de ani, numele Turing avea să devină edificator în era digitală.
Întorcându-se din Statele Unite ale Americii, în vara anului 1938, Alan s-a alăturat Școlii Guvernamentale de Coduri și Cifruri, iar la începutul războiului cu Germania, în septembrie 1939, s-a mutat la centrul de criptanaliză, la Bletchey Park.
În faza inițială de decriptare a mesajelor trimise cu ajutorul Enigmei, principala mașină de codificat utilizată de germani, armata britanică a fost ajutată de un matematician polonez, care încerca să decodeze mesajele cu o mașinărie pe care a numit-o Bomba.
Unul dintre aspectele importante referitoare la Enigma este că aceasta putea fi setată în foarte multe moduri, făcând ca descifrarea mesajelor să fie strâns legată de descoperirea modalității de setare. Ulterior, Alan Turing a reușit să îmbunătățească constant metoda de decodare, folosind o serie de concepte matematice, printre care și o metodă de statistică, cunoscută în prezent drept analiză secvențială. A conceput o mașină electromecanică, al cărei principiu de funcționare se baza pe căutarea unor posibile setări folosite la criptarea mesajului, însă sistemul de codificare german se schimba zilnic pe baza unor algoritmi prestabiliți, făcând astfel imposibil de utilizat procesul de decodare utilizat anterior.
Fig. 2. Sursa: https://www.autocritica.ro/feature/enigma/
Turing a obținut această notorietate, fără echivoc, datorită invenției mașinii Turing, care cuprindea principiile fundamentale ce vor sta la baza fenomenului de digitalizare de mai târziu.
În anul 2018, Sir Dermot John Turing, nepotul lui Alan Turing, a participat la cea de-a 6-a ediție IT Days, oferind o perspectivă interesantă asupra originilor dezbaterii referitoare la mașinile ce gândesc. De subliniat că acesta a scos în evidență consecințele Inteligenței Artificiale asupra paradigmei științifice contemporane, reliefând necesitatea unor mai ample dezbateri filosofice cu privire la acest subiect.
Fig 3. IT Days 2018
Alan Turing se înscrie în rândul celor mai importante personalități științifice ale secolului al XX-lea.
de Ovidiu Mățan
de Ajay Rathore
