În contextul socio-econonic actual auzim tot mai des despre burnout și impactul negativ al acestuia asupra oamenilor. Lucrul acesta s-a intensificat în urma pandemiei deoarece mulți dintre noi nu am mai avut o limită clară între birou și acasă, am muncit mai mult și rutina noastră a fost dată peste cap. Cu toții am auzit câte ceva despre ceea ce ar putea să însemne. În articolul de față, ne propunem să oferim câteva clarificări, însă fără a intra prea mult în detalii legate de acest fenomen.
Un studiu făcut de Asana a descoperit că aproximativ 70% dintr-un eșantion format din peste 10.000 de oameni din șapte țări au experimentat în ultimul an burnoutul. De asemenea, rezultatele investigației privind diferențele generaționale ne spun că:
84% dintre repondenții Gen Z,
74% dintre cei care fac parte din Millennials și
Aceeași cercetare ne arată diferențele de gen:
67% dintre femei raportează burnout,
În 2019, WHO (World Health Organisation) a confirmat că este un "fenomen ocupațional" și nu o boală mentală. În concordanță cu această definiție sunt și ICD-11( the 11th Revision of the International Classification of Diseases) și DSM- 5(The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th edition), cele două manuale de diagnostic a tulburărilor mentale. Burnout este un sindrom rezultat din stresul cronic de la locul de muncă, stres care nu a fost gestionat cu succes.
Este caracterizat de trei dimensiuni:
Sentiment de epuizare a energiei ;
Distanță mentală crescută față de locul de muncă, sentimente de negativism sau cinism legat de serviciu ;
Simptomele sunt, de obicei, multidimensionale acoperind arii precum cele somatice și psihologice. Pe lângă epuizare cronică și oboseală continuă, se mai numără tulburări ale atenției și memoriei conceptualizate în comportamente de dezorganizare sau lipsă a preciziei. Se mai adaugă lipsa motivației, schimbări în personalitate (lipsă de interes, cinism și agresivitate), somatizări (dureri de cap/ migrene, boli gastro-intestinale, dereglări cardiovasculare sau ale somnului). Nu în ultimul rând, pot apărea sentimentul de fi învins/neajutorat, neîncredere în propria persoană, procrastinarea și sentimentul de a fi copleșit.
Cercetările ne arată că factorii sociali, individuali și cei biologici au o interacțiune complexă în procesul de formare al burnoutului. Nepotrivirea dintre persoană și mediu, globalizarea, competiția puternică și incertitudinea rolului corelat cu discrepanța dintre așteptări și realitate, toleranță scăzută la frustrare și o încordare ridicată duc la stres negativ. Ulterior, dacă acesta din urmă nu primește atenția necesară pentru a fi procesat emoțional, poate conduce la efecte adverse asupra sănătății.
Pentru o înțelegere mai profundă este necesar să înțelegem diferența dintre stres și burnout. Dacă ar fi să analizăm cele două concepte pe un continuu, stresul se referă la abilitatea corpului de a răspunde la stimulii din mediul intern și extern. Un proces natural și sănătos cu scopul de a ne pregătii de provocările vieții. În extrema cealaltă se consideră a fi burnoutul, o formă prelungită de stres cronic, dar este important de avut în vedere faptul că stresul cronic nu înseamnă mereu burnout. Totodată, spre deosebire de stres, simptomele burnoutul deteriorează calitatea vieții și abilitatea de a funcționa normal.
Conform WHO există măsuri preventive împărțite în două categorii, cele adresate individului și cele oferite organizațiilor. Printre recomandările din prima clasă lor se numără:
Învățarea unor tehnici de relaxare;
Delegarea responsabilităților/ învățarea de a spune "Nu";
Hobby-uri;
Un sistem de suport social;
În ceea ce privește a doua grupare, menționăm:
Crearea unui mediu de lucru sănătos (de exemplu, time management, comunicare asertivă);
Recunoașterea performanțelor;
Acestea sunt doar câteva exemple de detalii pe care putem să ne concentrăm atenția astfel încât să diminuăm efectele dăunătoare ale burnoutului. De asemenea, este important de menționat faptul că pentru fiecare dintre noi există o anumită rutină care ne ajută să fim echilibrați și e bine să ne bazăm pe ea când e cazul.
La finalul acestor rânduri, care au oferit informații esențiale, avem o imagine mai clară asupra burnoutului. Dincolo de multele întrebări care rămân fără un răspuns, este important de luat în considerare evitarea acelor situații susceptibile de a cauza acest fenomen.
Weber, A., & Jaekel-Reinhard, A. (2000). Burnout syndrome: a disease of modern societies? Occupational medicine, 50(7).
Burn-out an "Occupational phenomenon": International Classification of Diseases, https://www.who.int
de Ovidiu Mățan
