Adoptarea practicilor DevOps este o artă. Nu este la fel de ușor precum angajarea unui consultant care vă poate arăta cum să îmbunătățească procesele. Nu se rezumă doar la cumpărarea și adoptarea de tooluri care să automatizeze sarcinile manuale de lucru. De asemenea, nu este despre câștigarea încrederii prin prisma feedbackului. Este, de fapt, o combinație între aceste trei aspecte: îmbunătățirea procesului, schimbări culturale și organizaționale și automatizarea proceselor manuale.
Adoptarea acestor practici în orice afacere, cu excepția startup-urilor, implică depășirea inerției organizaționale prin:
Schimbarea culturii prin demonstrarea necesității și valorii schimbării, fără a recurge la autoritatea organizațională;
Câștigarea încrederii prin comunicare și transparență, dar nu prin ședințe prelungite.
Augmentarea valorii de business prin optimizarea agilității organizaționale și a rezultatelor, nu măsurând doar indicatorii cheie de performanță. Inerția organizațională poate fi combătută prin livrarea de rezultate gândite în jurul unui obiectiv comun, indiferent ce rol are individul în organizație.
Am lucrat cu clienți care au dorit să adopte DevOps și am constatat că, indiferent de mărimea companiei, indiferent de industrie sau țară, există câteva elemente constante care determină succesul adopției DevOps din perspectiva culturii, a proceselor și a automatizării.
În continuare, acest articol își propune să abordeze adoptarea DevOps din perspectiva culturii organizaționale.
Pentru început, dorim să subliniem că DevOps-ul este pretutindeni, fie că e vorba de dezvoltarea de aplicații, tehnologie sau chiar de Machine Learning. Fiind pretutindeni, interesul celor ce folosesc DevOps este de a duce această practică la gradul de excelență.
Pentru a obține acest lucru, oricine poate contribui prin creativitate, prin propria artă de dezvoltare software.
Dacă ne îndreptăm atenția spre terminologia de la începuturile DevOps, constatăm că aceasta a fost determinată de nevoia oamenilor de a colabora în bucla continuă CI/CD, de dorința de a schimba cultura IT, deoarece modul în care domeniul IT funcționa la acea vreme era unul în care echipele lucrau izolat una de cealaltă.
Soluția evidentă pentru a elimina deficitul de comunicare dintre dezvoltare și operațiuni este sincronizarea dintre cele două departamente, ceea ce, în timp a luat numele DevOps. Este metoda cea mai vizibilă prin care o organizație poate crește calitatea procesului de dezvoltare.
Practica DevOps nu ar trebui privită precum numele unei poziții la locul de muncă, ci mai degrabă precum un mod de gândire în care departamentele de dezvoltare și operațiuni conlucrează pentru a atinge un obiectiv comun: livrarea de software fiabil, folosind ultimele tendințe tehnologice pe care le avem la dispoziție, învățând continuu și transformând lumea într-un loc în care creativitatea este exploatată la maxim.
Iată un proiect real:
Totul începe cu o idee, apoi creativitatea își intră în rol și, în scurt timp, obținem un MVP pe care îl putem arăta. Din acest punct, puteți inova cultura și strategia operațiunilor software în mod creativ.
Da, avem tooluri și toată lumea le iubește, dar există și o latură umană în ceea ce privește DevOps sau arta DevOps, identificabilă în folosirea creativă a toolurilor existente și utilizarea datelor istorice sau existente pentru a inova strategiile și a găsi oportunități în analiza eșecului. Acestea sunt toate moduri creative de a face DevOps, de a colabora și de a lua decizii unitar, nefragmentat, fără echipe izolate unele de altele.
Aceasta consider că este, cu adevărat, definiția Artei DevOps.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie și de un timp al schimbării (Time To Change).
De asemenea, pentru ca această schimbare să se armonizeze cu definiția Artei DevOps, trebuie acordată atenție abilităților de comunicare ce pot fi mereu îmbunătățite.
Prin urmare, sunteți și voi artiști în domeniul vostru IT?
de Ovidiu Mățan
