Digitalizarea societății românești pe trei mari direcții de acțiune

Mihai Talpoș
Cofondator @ Școala Informală de IT

DIVERSE

Revoluția digitală și schimbările tehnologice influențează societatea din ce în ce mai mult și în forme tot mai diverse. Pe de o parte, digitalizarea poate aduce tuturor țărilor multe oportunități economice și cunoaștere ori, la nivelul fiecărui individ, informație de ultimă oră, care, în alte condiții, ar fi fost mult mai dificil de accesat. Pe de altă parte, însă, noile tehnologii pot genera și diverse forme de inegalitate socială (de exemplu, variații dramatice în ceea ce privește nivelul de alfabetizare digitală a diverselor pături sociale) sau chiar decalaje digitale consistente între țări privind accesul la Internet și la tehnica de calcul modernă.

Din astfel de rațiuni, orice stat care dorește să se digitalizeze ar trebui să își fixeze unele repere concrete și logic determinate, care să stea la baza planului strategic de digitalizare al țării. Cu raportare la situația României, digitalizarea țării ar trebui să fie un proces bazat pe educație tehnologică și pe o colaborare a mai multor paliere de acțiune ce țin de cetățeni, instituții publice și mediul de afaceri. Dacă vreunul dintre aceste segmente nu va ține pasul cu celelalte în procesul de digitalizare, rezultatul va fi unul generator de ineficiență și frustrare.

În ceea ce privește nivelul de alfabetizare al cetățenilor României, realitățile recent sondate de Comisia Europeană arată că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare: doar 28% dintre români având competențe digitale de bază. Dacă la acest lucru adăugăm și că 75% din consumul de Internet pe care românii îl au, anual, este folosit pentru scopuri care nu aduc plus valoare, ci doar pentru socializare virtuală, putem conchide că nevoia de educație privitoare la digitalizare este enormă în România, trebuind să devină o prioritate pentru conducerea țării.

Referitor la palierul digitalizării instituțiilor publice, studii recente efectuate de către Alianța Națională pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice (ANDIP) din România (consorțiu inițiat prin implicarea unor instituţii prestigioase din mediul privat, ca Școala Informală de IT prin divizia B2B, Digital Stack, Banca Comercială Română, Cluj IT Cluster, InnovX-BCR, Hypermedia, APDETIC sau Centrul pentru Inovare Digitală DIH4Society) arată că peste 50% dintre autoritățile administrației publice locale din România nu dispun de dotări tehnice capabile să răspundă eficient nici măcar la provocările de securitate din spațiul cibernetic.

"Ultimii ani au fost esențiali pentru modernizarea și transformarea digitală în toate sectoarele de activitate, iar securitatea infrastructurii și a aplicațiilor digitale ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți. De altfel, securitatea echipamentelor și sistemelor de operare din sistemul public reprezintă o componentă cheie de securitate colectivă.", a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing și Comunicare BCR.

Alte aspecte importante, relevate de cercetarea efectuată sub umbrela ANDIP, cu privire la gradul de securizare a sistemelor informatice din cadrul instituțiilor publice prezente la curs, sunt următoarele:

Aproape 80% dintre funcționarii publici consideră că este nevoie de programe intensive de pregătire profesională (cursuri, traininguri, workshopuri etc.) și schimburi de experiență pentru extinderea orizontului de cunoaștere teoretică și practică a problematicilor ce țin de digitalizare.
Peste 73,33% dintre instituțiile publice sondate nu dispun de un inventar actualizat periodic, în ceea ce privește aplicațiile software utilizate intern de către angajații lor.
Toate instituțiile publice au instituit politici de back-up de date, însă nu toate (cca. 35,7%) acoperă integral, prin respectivele politici și proceduri, aplicațiile esențiale folosite de către angajații lor.
Circa 71,43% dintre instituțiile publice participante la sondaj nu au implementat (până în momentul de față) o soluție de blocare a adreselor IP considerate nesigure.
Doar 20% dintre instituții utilizează soluții DLP (Data Loss Prevention) în scopul prevenirii scurgerii de date sensibile, cum sunt parolele;
53,33% dintre reprezentanții instituțiilor sondate consideră că entitățile pe care le reprezintă ar trebui să se doteze cu instrumente suplimentare pentru a face față mai bine atacurilor cibernetice.
Toate instituțiile publice dețin sisteme de protecție antivirus.

În ceea ce privește digitalizarea mediului de afaceri din România, în general, și a sectorului IMM, în special, statistici recente arată că doar 56% dintre IMM-urile din România dispun de website-uri comerciale [4]. Determinarea IMM-urilor de a investi în inovație și digitalizare este și ea doar relativă, aceleași statistici relevând faptul că doar 16,6% dintre IMM-urile românești au ponderi de peste 75% ale investițiilor dedicate inovării și digitalizării, în totalul investițiilor proprii.

Sectorul IMM din România pare să realizeze totuși că digitalizarea lor trebuie să fie un proces corelat cu cel legat de digitalizarea instituțiilor publice cu care interacționează, peste 51% dintre IMM-urile din țara noastră considerând că principalele necesități ale României în domeniul digitalizării țin de modernizarea și digitalizarea instituțiilor statului.

Prin Centrul de Inovare Digitală pentru Societate, partener ANDIP, atât IMM-urile din Regiunea de Nord-Vest, cât și instituții din sectorul administrației publice vor putea fi sprijinite în procesul lor de transformare digitală.

"Finanțarea obținută de către Centrul de Inovare Digitală pentru Societate va permite, practic, livrarea gratuită pentru beneficiari a unor servicii de consultanță pentru digitalizare / transformare digitală constând în principal, dar nu exclusiv, în: realizarea de audituri tehnice, elaborarea unor caiete de sarcini (specificații tehnice) pentru achiziții și investiții în digitalizare, realizarea de strategii și planuri pentru digitalizare, atragerea de finanțări. Estimăm că implementarea acestui proiect de anvergură va putea fi operaționalizată cu începere din această toamnă, totul depinzând de viteza cu care autoritățile românești vor putea asigura co-finanțarea proiectului", precizează Andrei Kelemen, CEO Cluj IT Cluster.