Recent am citit știri care afirmă că Amazon a redus semnificativ atât departamentul care se ocupă de asistentul vocal Alexa, cât și unitatea de producție hardware care produce unitățile Echo. Această știre m-a pus serios pe gânduri legat de viitorul IoT și de traseul lui de până acum.
IoT-ul a pornit la drum cu un viitor foarte măreț, cu predicția că până în 2020 vom avea peste 50 de miliarde[1][2] de produse inteligente (IoT enabled). În acest moment suntem destul de departe de aceste numere, fiind undeva la 10 miliarde, realitate care, însă nu înseamnă un eșec sau sfârșitul IoT, ci dimpotrivă. Ceea ce ne-au arătat acești ani de dezvoltare este nevoia de planificare și standardizare în multe zone ale tehnologiei.
Astăzi ar fi trebuit să avem câte un dispozitiv IoT în majoritatea obiectelor uzuale, să ne putem conecta la o banală sticlă de suc și să vedem traseul ei până la noi pe masă și multe alte utilizări care păreau din filme SF. Tehnologia clar ne permite acest lucru. De ce nu îl avem încă? Răspunsul este foarte simplu: costurile.
Revenind la cazul Amazon, inamicul numărul 1 sunt costurile ridicate vs câștiguri. Un Dot nu ajungea la un cost mai mare de 40 de euro, ceea ce reprezenta o fracțiune din costurile reale pentru producție, software și vânzare. Totul s-a bazat pe viitoare fluxuri de venituri din serviciile conexe care s-ar crea cu un asistent vocal. În tot acest timp nu pare să fi existat un plan concret despre cum se vor recupera aceste costuri și cum să se ajungă la un grad de rentabilitate pe măsura așteptată de companii de acest calibru. În aceeași situație au fost atât Google cu al lor Google Home/Nest cât și Microsoft cu Cortana. De menționat că Apple, care a intrat mai târziu în joc, a mers de la început pe un preț de achiziție mai ridicat pentru un plan de business mai sustenabil.
Cu toate că sunt multe de dezbătut privitor la de ce nu a funcționat totul precum în predicțiile inițiale, există un lucru foarte bun care se configurează: standardizarea (ex. Matter). Asistenții vocali vor deveni o platformă la care alți producători vor putea să adere fără a fi restricționați. Utilizatorul final va avea tot timpul opțiunea să schimbe platforma folosită fără a fi nevoie de costuri suplimentare (sau cel puțin consistente) ori de schimbare a dispozitivelor inteligente.
Prin standardizare, prețul "materiei prime" scade, iar fiecare companie poate să se concentreze pe ceea ce știe să facă cel mai bine: hardware-ul dispozitivelor, software-ul sau customer experience etc. Dacă verific telefonul meu, am peste zece aplicații pentru dispozitivele inteligente pe care le folosesc! Este imposibil pentru oameni să memoreze toate funcționalitățile puse la dispoziție de fiecare producător, așa că apelează la soluții alternative care integrează toate aceste dispozitive sub o singură aplicație. Aceasta înseamnă că toate investițiile companiilor pentru dezvoltarea propriilor platforme de control/monitorizare a dispozitivelor proprii au fost aruncate pe geam. În prezent, datorită comunităților open source, pentru majoritatea dispozitivelor Zigbee nu mai este nevoie să folosim deloc aplicațiile proprietare.
O casă inteligentă facilitează economisirea energiei necesare, însă, deseori, din cauza complexității integrării dispozitivelor totul rămâne un vis. Aceste soluții sunt implementate totuși în clădiri de birouri sau alte tipuri de clădiri cu folosință utilitară, unde investiția și mentenanța sistemelor are un rol important în sustenabilitate și reducerea costurilor. O dată cu standardizarea dispozitivelor va deveni mult mai ușor pentru utilizatorul casnic să își personalizeze locuința într-un mod sustenabil al energiei și nu numai.
Conform unui studiu[4], 47% dintre afacerile din lanțul de aprovizionare au investit în dispozitive IoT, și doar 20% dintre acestea au investit în analiza datelor pe care le colectează. Unul dintre principalele motive pentru acest procent mic de analiză a datelor este complexitatea agregării datelor în formate diferite și niveluri diferite de detalii. Standardizarea este necesară și vitală pentru întregul sistem end-consumer al dispozitivelor IoT pentru a putea avansa mai departe de stadiul actual. Odată cu standardizarea, posibilitățile de creare de noi servicii/produse bazate pe analiza datelor colectate devin mult mai realiste și mai ușoare. Se poate merge mult mai departe decât cu unele cazuri de utilizare de bază (de pildă: cereri de service a dispozitivului bazate pe utilizare). Un exemplu avansat bazat pe informațiile tuturor electrocasnicelor inteligente este acela că o platformă poate sugera ce să gătesc astăzi în funcție de ce detectează camera din frigider, ce pot completa din magazinul aflat pe drumul spre casă. Odată ajuns acasă, cuptorul este deja preîncălzit și setat pe programul corespunzător, cântarul setat pentru fiecare pas, iar la sfârșit vinul care se potrivește perfect cu rețeta mea mă așteaptă la temperatura perfectă. Din acest scenariu, toți actorii implicați pot extrage venit prin furnizarea datelor necesare.
În lumea IoT există încă multe probleme nerezolvate, însă încercarea de a standardiza dispozitivele promite să rezolve una dintre cele mai importante probleme. Acesta este doar un început și drumul este lung, dar pentru prima dată, companiile mari lucrează împreună pentru a crea un produs finit. Acest lucru îmi dă speranțe mari că IoT-ul va depăși așteptările noastre.
https://www.ericsson.com/en/press-releases/2010/4/ceo-to-shareholders-50-billion-connections-2020
https://www.cisco.com/c/dam/en_us/about/ac79/docs/innov/IoT_IBSG_0411FINAL.pdf
de Bogdan Maxim
de Mihai Șerban
de Nóra Dobre
de Ovidiu Mățan
