Suntem cu toții conștienți de faptul că se utilizează resurse considerabile, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere uman, când vine vorba de producția alimentară. Din păcate, un procentaj mare din aceste alimentele ajunge să devină risipă alimentară.
Când vorbim despre risipa alimentară, printre primele lucruri la care ne gândim sunt resturile rămase după o masă sau alimente expirate aruncate, dar puțini se gândesc la risipa alimentară care are loc înainte ca alimentele să ajungă pe rafturile magazinelor.
Condițiile meteorologice nefavorabile, practicile ineficiente din agricultură, depozitarea inadecvată, problemele de procesare, supraproducția și piețele instabile contribuie semnificativ la risipa alimentară de care sunt responsabili producătorii. Prin comparație, planificarea nerealistă, cumpărăturile în exces și preferințele personale sunt problematice atât în retail, cât și în gospodăriile noastre.
FAO (Organizația pentru Mâncare și Agricultură a Națiunilor Unite) estimează că la nivel global, în fiecare an, cantitativ, această risipă ajunge până la aproape o treime (aproximativ 1.3 miliarde de tone) din toate alimentele destinate consumului. Pentru producerea acestei cantități de mâncare sunt necesare multe resurse naturale și energetice utilizate ineficient, ajungând astfel să intre în ecuație și alte efecte, precum creșterea nivelului efectului de seră. Prin urmare, munca noastră, apa și energia pe care le consumăm, pământul pe care îl cultivăm și îl recoltăm, modul în care împachetăm și transportăm mâncarea, se dovedesc a fi ineficiente. Producem noxe în toate etapele sistemului de producție, iar alimentele tot ajung să se descompună în gropile de gunoi, poluând aerul, apa și pământul, ceea ce duce la emisii și mai mari de noxe, încălzire globală și schimbări climatice.
Conform unui studiu din 2019 realizat de Hannah Ritchie, mâncarea este responsabilă pentru aproximativ 26% din emisiile globale ce contribuie la efectul de seră. Din păcate, nu avem o soluție tehnologică pentru această problemă.
Abordarea actuală pe care umanitatea o are cu privire la producția și consumul alimentelor nu este sustenabilă, iar nevoia de a face o schimbare este cu atât mai mare cu cât ne uităm la predicțiile existente. Până în 2050, ne așteptăm ca populația globală să ajungă la aproape 10 miliarde de oameni, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe sistemul agricol. Dacă o treime din mâncarea pe care o producem rămâne neconsumată, având efecte negative asupra mediului înconjurător, impactul social și economic precum și prețul lipsei acțiunilor noastre vor fi enorme. Riscul de a pierde din biodiversitate, de a modifica clima și de a declanșa o criză alimentară este inevitabil.
Pentru a folosi cât mai mult din mâncarea pe care o producem, este nevoie de acțiuni la nivel global și local. Implementarea schimbării presupune introducerea de tehnologii noi, abordări creative, noi metode de lucru și un set de bune practici prin care să controlăm calitatea alimentelor. Practic, trebuie să depunem efort ca să minimizăm risipa alimentară.
Problema este actuală și stringentă, dar la fel sunt și oportunitățile. Sunt multe lucruri pe care le putem face. Boston Consulting Group, una din cele mai mari firme de consultanță din lume, a identificat atât factorii majori care duc la risipa alimentară, cât și soluțiile concrete pe care afacerile, guvernele și cetățenii le pot implementa:
descurajarea supraproducției;
implementarea unui sistem de donare a alimentelor și de politici de recuperare a alimentelor;
folosirea capabilităților avansate de sortare a alimentelor;
localizarea lanțurilor de aprovizionare și furnizarea de ingrediente locale;
construirea unor modele de predicție mai eficiente raportate la cererea efectivă;
standardizarea globală a legilor referitoare la importul de alimente;
îmbunătățirea standardelor de calitate pentru produse și ambalarea acestora;
crearea de tehnologii ce permit reciclarea alimentelor expirate sau în surplus, astfel încât acestea să fie reutilizate în producerea de cosmetice sau materiale de construcție;
stabilirea unor indicatori de performanță (KPIs) în combaterea risipei alimentare și efectuarea de monitorizări pe baza acestor metrici;
implementarea de rute dinamice și modele de preț pentru a muta produsele rapid și ușor;
colaborarea dintre producători, procesatori și alți actori implicați în proces care pot opri risipa;
aplicarea unei ierarhii a risipei alimentare pentru gestionarea optimă a surplusului și a produselor predispuse la risipă;
Acest snapshot al platformei ZeroW prezintă dashboardul unui administrator. Acesta surprinde evoluția datelor FLW introduse de toți utilizatorii. Datele au fost introduse în etapa de testare a platformei și nu reprezintă date reale.
Cauzele risipei alimentare sunt variate, iar primul pas în rezolvarea problemei este creșterea gradului de conștientizare.
Deși nu ne planificăm să risipim mâncarea pe care o producem, o vindem sau o cumpărăm, mereu ajungem să aruncăm o parte din ea - uneori chiar și mâncare în stare perfectă - însă este o realitate că, dacă mâncarea dispare din spectrul nostru vizual, în groapa de gunoi, tindem să trecem cu vederea magnitudinea problemei și severitatea efectelor și a consecințelor.
Pentru a arăta producătorilor, furnizorilor, comercianților și consumatorilor cât de gravă este problema risipei alimentare, Transilvania IT Cluster, în colaborare cu Wolfpack Digital, dezvoltă acum platforma digitală ZeroW. Platforma - finanțată parțial de Wolfpack Digital - a fost dezvoltată ca parte a paradigmei ZeroW, un proiect de 12 milioane euro axat pe inovații sistemice contra risipei alimentare, finanțată prin inițiativa Green Deal din cadrul Horizon Programme 2020. Proiectul rulează din 2022 până în 2025 și este implementat în colaborare cu 46 de actori decizionali din 17 țări.
Obiectivul principal al platformei ZeroW din România este de a crește gradul de conștientizare referitor la risipa alimentară și de a arăta tuturor cum pot observa și înțelege contribuția fiecăruia la problemă pe baza datelor statistice colectate și a diagramelor cu date cantitative. Mai mult, platforma contribuie la crearea și îmbunătățirea calitativă a datelor FLW (Food Loss and Waste) prin integrarea lor într-un pool de date UE, platforma funcționând drept sediu comunitar FLW în Cluj-Napoca și în regiune.
Acest ecran oferă o vedere agregată a datelor introduse de utilizatori, arătând care sunt bunurile aruncate cel mai frecvent și cantitatea de deșeu alimentar produs de fiecare regiune, dar și valoarea cantității medii per an. Administratorii pot filtra datele introduse.
Portalul ZeroW este o platformă web ce promite să fie un tool puternic, intuitiv și ușor de folosit, ce promovează producția și consumul responsabil prin monitorizarea cantității de mâncare risipite, de la ieșirea din fermă până când aceasta ajunge pe masa consumatorilor.
Platforma a fost dezvoltată folosind Ruby on Rails și găzduită pe Heroku, având un UI modern stilizat cu Tailwind CSS și un comportament dinamic implementat cu ajutorul librăriei Hotwire Stimulus.
După ce se va lansa în a doua jumătate a anului 2023, fermierii, comercianții (restaurante, hoteluri și lanțuri de supermarketuri) și cetățenii români pot înregistra, monitoriza, analiza și reduce risipa alimentară, mâncarea nefolosită sau expirată, deșeurile bio și organice, resturile și impactul lor asociat.
Măsurând risipa alimentară, introducând datele, clasificând și indicând volumul de produse risipite, utilizatorii pot înțelege compoziția alimentelor risipite, pot detecta tipare de producție și consum. Deopotrivă, pot lua și măsurile necesare pentru a reduce risipa, prin economisirea banilor, conservarea mediul înconjurător, reducerea sărăciei, combaterea foamei și a problemelor climatice și prin promovarea bazelor unui sistem alimentar mai sustenabil. Pentru a înțelege scara la care risipa alimentară ne afectează viețile, platforma va furniza utilizatorilor rapoarte dinamice, statistici și diagrame, atrăgând atenția asupra risipei alimentare prin defalcarea pe categorii, itemi, regiuni și producători. Vom putea vedea destul de repede care sunt bunurile care ajung cel mai frecvent la tomberon, care categorie de alimente este cea mai predispusă la a fi risipită și care regiune produce și aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Avem în vedere ca în viitor să oferim pe site și recomandări sau bune practici.
"În timp ce întreaga lume vorbește acum de dubla tranziție - la paradigma verde și digitală - cu toții recunoaștem faptul că, fiind confruntați cu multiplele crize ale momentului, sistemele de alimentație sunt esențiale pentru supraviețuire. Munca investită în platforma ZeroW a însemnat ca noi, cei de la Transilvania IT, să aplicăm ceea ce dezvoltăm ("walk the talk"). Prin ZeroW, ne implementăm propriile principii creând nu doar o afacere, ci aducând profit societății, prin faptul că platforma nu doar reduce pierderile diverșilor actori implicați în lanțul de aprovizionare, ci crește disponibilitatea alimentelor, o resursă care este adesea mai puțin disponibilă celor mai vulnerabile grupuri din societatea noastră. Astfel, obiectivul nostru este că această platformă va reprezenta o soluție inovativă în ecosistemul nostru, un instrument ce va fi disponibil și adoptat în Cluj-Napoca. Va fi o sursă de inspirație dincolo de această regiune. Ne-a făcut deosebită plăcere să selectăm Wolfpack Digital pentru a lucra la acest proiect și să constatat astfel că avem nu doar obiective comune de business, ci și obiective mai largi ce vizează societatea, mediul înconjurător și viziunea sustenabilă a viitorului nostru global."
Andra Tănase - Strateg digital senior în probleme ecologice Transilvania IT
"La Wolfpack Digital echipa noastră dorește să asigure un viitor sustenabil pentru planeta noastră și pentru întreaga populație. Ne implicăm constant în activități verzi. Până acum, am lucrat în multe proiecte web și mobile care au avut drept obiectiv sustenabilitatea. Din acest motiv, când am început discuțiile cu Transilvania IT Cluster, am știut instant că dorim să ne implicăm în dezvoltarea platformei ZeroW.
Mergând dincolo de modelul tipic de colaborare, am decis să co-finanțăm dezvoltarea acestui proiect. De la procesul inițial de co-creare și de la capturarea specificațiilor și a fluxurilor de lucru, am urmărit cum totul s-a aranjat. Considerăm că ne-a ajutat foarte mult faptul că gândim la fel, că ne pasă de mediul înconjurător și că ne aliniem chiar și la nivel tehnic și de produs. Sustenabilitatea nu este doar un obiectiv al platformei, ci un principiu care ar trebui să dicteze cum realizăm dezvoltarea platformei înseși și dezvoltarea oricărui alt produs digital. Am optat pentru o abordare lean menită să reducă risipa resurselor utilizate. Prin urmare, construim platforma incremental, pornind de la lucrurile esențiale.
Unul din lucrurile pe care le apreciem în mod special la acest proiect este caracterul său practic, aplicabilitatea sa la nivel local - platforma va intra în curând în faza de testare beta. Așteptăm feedback din parte a trei categorii de utilizatori. Așteptăm cu nerăbdare să lansăm platforma web live, să continuăm dezvoltarea sa și suntem recunoscători pentru oportunitatea de a ne aduce mica contribuție la rezolvarea uneia din problemele de mediu cu care se confruntă planeta noastră!"
Georgina Lupu Florian - CEO & Fondator Wolfpack Digital
de Bogdan Maxim
de Mihai Șerban
de Nóra Dobre
de Ovidiu Mățan
