Dicționarul Cambridge definește noțiunea de work-life balance drept perioada de timp pe care o petreci la muncă, comparativ cu timpul petrecut în familie sau făcând lucrurile care îți plac. Dacă definiția ar primi o analiză pe text, ar putea fi interpretată drept balanța care stă între viața profesională și cea personală, momentul din zi în care se trage linie timpului petrecut la job și se trece în zona destinată vieții private. În mod evident, situația ideală ar fi ca cele două să nu intre una peste cealaltă, ci să coexiste în armonie fiecare în timpul și spațiul ei limitat.
Termenul de work-life balance a apărut pentru prima dată în jurul anilor 1970-1980, în perioada generației numită Baby Boomers. Aceștia au fost nevoiți, datorită contextului de după cel de-al doilea război mondial să facă multe concesii pentru viața profesională dorindu-și stabilitate și creșterea nivelului de trai. Mulți au rămas în companii ani buni (cel puțin mai mult decât generațiile care au urmat) și au început să fie preocupați de găsirea echilibrului dintre muncă, familie și timp personal. Treptat, dezbaterile cu privire la work-life balance au început să se afle în centrul atenției, subiectul principal fiind noțiunea de over-work. Societatea modernă și mai ales apariția marilor corporații au împins subiectul către publicul larg, prin articole de specialitate și în ultimii ani prin campanii video pe platformele de socializare. Scopul acestor acțiuni este conștientizarea faptului că lipsa unei delimitări între viața privată și cea de la job poate duce la repercusiuni importante cu privire la starea de sănătate atât psihică, cât și fizică și, în final, la burnout.
Un alt subiect, în aceeași direcție, dar mai aproape de perioada actuală, venit mai ales din partea generației Z subliniază importanța unui program cât mai delimitat sau în momentul în care ai închis monitoarele și te-ai ridicat de pe scaunul de la birou, bucata din zi atribuită jobului este complet finalizată. În același context al generațiilor care au intrat de curând în sfera activității profesionale, noțiunea de balance nu se rezumă doar la munca dintr-un spațiu de birou ci la extinderea ei către alte destinații (de la cafenele din marile metropole până la plajele din Bali). Un articol din Harward Business Review din 2019 menționează valul de remote work și perioade sabatice, din ce în ce mai frecvente și mai cerute de angajați.
În ultimii trei ani discuțiile cu privire la work-life balance au primit un sens mai aprofundat, motivul principal fiind pandemia mondială și trecerea către modalitatea de lucru exclusiv remote pentru o parte din populația planetei (cel puțin în perioada 2020-2021, pentru ca, după ridicarea restricțiilor, să fie tot mai folosit și modelul hybrid). În 2020, viața profesională s-a intercalat cu cea personală într-un mediu care înainte era folosit în cea mai mare parte pentru familie. Marile provocări au venit deopotrivă către persoanele cu copii dar și către cei care au simțit singurătate, anxietate și izolare socială. Momentul pandemiei a produs și o breșă pentru generația milenară, și nu numai, pusă în fața unei reorganizări ce ține de viața profesională și personală. Mai mult, intercalarea acestor două aspecte a dus involuntar și la o oarecare vulnerabilitate față de colegii de muncă prin fisura din spatele camerelor video unde apărea câte un copil, un câine, o bucată din încăperea de lucru sau chiar bluza aia cozy de stat în casă dar pe care ai uitat să o dai jos înainte de a intra în call.
Ce înseamnă în acest context work-life balance în 2023? În primul rând, o conștientizare mult mai profundă a termenului și a delimitării spațiului personal de cel profesional. A venit la pachet și cu încurajarea din partea unor companii de renume, preocupate de well-beingul celor care își desfășoară activitatea în numele lor. În special după pandemie fiecare a căutat o rețetă pentru această balanță dintre job și familie sau viață personală. Bineînțeles, nu există o metodă universal valabilă. Unii au decis că remote este cea mai bună opțiune, alții caută ceea ce aveau înainte de pandemie, iar o altă parte jonglează între aceste două. Indiferent de opțiuni, fiecare și-a găsit ritmul către work-life balance în funcție de propria realitate și preocupări.
La finalul zilei, ceea ce fiecare își dorește, indiferent de generație, este să fie mulțumit de dinamica vieții profesionale și personale, pentru a avea motivație în săptămâna ce urmează, când trebuie să ia totul de la capăt.