În ziua de azi, ne bazăm deja foarte mult pe tehnologie în sarcinile noastre de zi cu zi, deoarece automatizarea și platformele digitale sporesc eficiența, permițându-ne în același timp să fim mai creativi și mai inovatori. Cu toate acestea, accentul nu ar trebui să fie pus pe menținerea dominației noastre asupra tehnologiei, ci pe modul în care o putem folosi pentru a ne îmbunătăți propriile seturi unice de abilități și talente în aceste vremuri incerte.
Inteligența emoțională (numită și inteligență emoțională sau coeficient emoțional, EQ) este capacitatea de a recunoaște, gestiona, înțelege și influența propriile noastre emoții, precum și pe cele ale altora.
Competența angajaților joacă un rol vital în calitatea serviciilor și este un factor determinant al distincției furnizorilor de servicii într-o industrie. Interacțiunea umană în serviciu este un aspect crucial al satisfacției clienților. Un mediu de afaceri în schimbare pune o mare presiune asupra organizațiilor pentru a-și menține poziția competitivă prin calitatea experienței clienților.
Spre deosebire de IQ (un termen tehnic pentru capacitatea cognitivă pură), care rămâne relativ stabil pe tot parcursul vieții, "inteligența emoțională se dezvoltă odată cu vârsta și experiența dintre copilărie și maturitate" și poate fi crescută la orice vârstă. În general, inteligența emoțională se îmbunătățește constant odată cu vârsta, mai ales că oamenii învață să devină mai conștienți de emoțiile lor, în special de emoțiile dureroase, să fie mai empatici cu ceilalți și să gestioneze situațiile și relațiile sociale dificile. Persoanele care își dezvoltă inteligența emoțională și competența emoțională în moduri care se potrivesc situației lor profesionale se pot aștepta să-și crească performanța la locul de muncă. Diferite organizații, industrii și locuri de muncă necesită diferite tipuri de competențe emoționale, astfel încât persoanele care își îmbunătățesc inteligența și competența emoțională se pot aștepta să se descurce mai bine la locurile lor de muncă.
Există cinci componente care alcătuiesc ceea ce considerăm inteligența emoțională.
Recunoașterea și exprimarea emoțională. Se referă la capacitatea angajaților de a-și determina propria sensibilitate, stările emotive și puterea de a-și exprima sentimentele interioare față de colegii lor de la locul de muncă.
Înțelegerea emoțiilor celorlalți. Desemnează capacitatea angajaților de a determina și de a înțelege sensibilitatea colegilor lor și a celor care se manifestă ca răspuns la mediile de la locul de muncă și la întâlnirile cu personalul. Empatia oferă un mare sprijin echipei și ne crește performanța individuală.
Emoții cognitive directe. Acestea reprezintă punctul în care sentimentele și cunoașterea afectivă sunt integrate în situațiile de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor.
Managementul emoțional. Înseamnă gestionarea emoțiilor pozitive și negative atât în sine, cât și în ceilalți. Poate fi dificil să gândim și să reflectăm înainte de a reacționa în anumite circumstanțe, dar controlul emoțiilor menține un mediu de lucru bun.
Aplicarea practică a acestui lucru este de a înțelege modul în care emoțiile ne modelează comportamentul și impactul asupra oamenilor (atât pozitiv, cât și negativ) și de a învăța cum să controlăm emoțiile noastre și ale celorlalți, mai ales atunci când suntem sub presiune. Abilitățile de conducere vor fi foarte solicitate pe piața forței de muncă în evoluție, cum ar fi motivația, înțelegerea și interacțiunea cu alți oameni, abilități pe care inteligența artificială nu le are. De exemplu, Google și-a perfecționat deja procedura de recrutare pentru a testa nivelurile EQ în detrimentul competențelor cognitive. În timpul interviurilor, candidații sunt puși să povestească despre un succes pe care l-au avut; în acest caz, este observat dacă persoana vorbește doar la persoana I singular (eu) sau aduce aminte și de efortul depus de întreaga echipă (dacă este cazul). O altă procedură este aceea de a vedea cât de autentic este candidatul, iar acest lucru se poate observa prin modul în care vorbește cu mai multe persoane, prin felul în care vorbește despre sine, afirmații pe care le face. Nu în ultimul rând, recrutorii preferă să pună cât mai multe întrebări deschise, pentru a stimula candidatul să spună o poveste ( Ce ai îmbunătățit la locul de muncă în ultimul an? Spune-mi de o problemă pe care ai rezolvat-o între tine și un coleg). Diferența între o întrebare ipotetică și o întrebare deschisă care duce la o poveste este aceea ca prin povești poți vedea dacă persoana are calități de lider, de time-management și de comunicare.
Astfel, inteligența emoțională susține dezvoltarea noastră ca angajați și atitudinea față de un proces de conducere. Acest proces este caracterizat prin angajament total, alinierea cu oamenii, dorința de a depăși provocările, acceptarea feedbackului, dorința de a îmbunătăți noile abilități, precum și comunicarea eficientă și ascultarea activă.