La nivelul Uniunii Europene, atât sectoarele creative, cât și cele culturale sunt puternic susţinute de investiţii promovate constant și de evoluţia continuă a știinţei și tehnologiilor ce ţin de IT. Investiţii și eforturi consistente se fac, printre altele, pentru a impulsiona evoluţia tehnologiilor digitale și a formelor inovative de conţinut (cum ar fi realitate virtuală sau cea augmentată), a ridica standardele profesionale, dar și pentru a promova alfabetizarea digitală și media într-un plan extins.
Întrucât înfrăţirea dintre mediul cultural și cel dat de tehnologiile inovatoare ale momentului este una dintre cele mai provocatoare activităţi în promovarea ultimelor facilităţi tehnice disponibile, s-au făcut investiţii extinse la nivelul unei întregi scheme de mobilitate. În acest fel sunt oferite oportunităţi autentice artiștilor, creatorilor și personalului din cultură, pentru a se putea deplasa în străinătate în vederea dezvoltării profesionale sau pentru colaborări la nivel internaţional.
Un program specializat în direcția media va direcţiona forumurile industriale pentru activarea utilizării lanţului audio-vizual în cât mai multe activităţi și afaceri posibile. De exemplu, se urmărește o conectare cât mai strânsă și prin cât mai multe căi a festivalurilor de film. Fonduri destinate iniţiativelor de inovare și creaţie sunt utilizate spre a uni diferite sectoare creative, contribuind de exemplu, și la formarea culturii New European Bauhaus. Acestea pot fi folosite și pentru sectorul de creare și difuzare a știrilor și pentru cultivarea libertăţii media. Se poate menţiona și faptul că sectoarele culturale împreună cu cele creative reprezintă 4.2% din totalul EU GDP și 3.7% din totalul forţei de muncă din cadrul Uniunii Europene.
Politicile Uniunii Europene pentru climat, digitalizare, agricultură și programe regionale au la bază componente foarte importante de cercetare și inovare promovate puternic de instituţiile europene. Guvernele foarte multor ţări vin adesea cu programe noi de R&D pentru a decide inovarea pe noi direcţii de cercetare și pentru a realiza nenumărate acorduri de cooperare internaţională.
LERU (the League of European Research Universities) încurajează universităţile să-și folosească expertiza pentru abordarea implementării celor mai noi provocări în consens cu ghidul Consiliului pentru universităţi. Un loc aparte este deţinut aici de regulamentul de aplicat pentru tehnologiile de ultimă oră care, adesea, trebuie exportate liber pentru schimbul de idei și de cunoștinţe la nivel internaţional. Există culoare de colaborare bine definite inclusiv cu SUA pentru a spori comerţul, competivitatea, aspecte ce ţin de evoluţia tehnologică și de controlul exporturilor. Putem adăuga și prezența unui buget de colaborare alocat pentru fondul de investiţii pentru mediu fondat de Bill Gates, utilizat pentru aprofundarea tehnologiilor verzi de ultimă oră dezvoltate pe teritoriul Europei.
Noul fond pentru întreprinderi mici și mijlocii aprobat de către Uniunea Europeană le va ajuta pe acestea să-și protejeze drepturile de proprietate intelectuală pentru următorii trei ani în vederea contracarării efectelor pandemiei Covid. Companiilor le vor fi oferite vouchere pentru a-și asigura drepturile de proprietate intelectuală, pentru a-și asigura drepturile mărcii și cele asupra designului de soluţii dar și pentru a li se asigura protecţia intelectuală din partea Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală. Toate aceste facilităţi sunt puse la dispoziţie dat fiind că inovaţia constituie principala valoare adăugată pentru știinţa și tehnologia din cadrul Uniunii Europene. De pildă, aceasta a investit numai într-un singur proiect danez de cercetare pentru emisii scăzute de carbon, suma de 45 de milioane de euro. Acest buget va fi investit pentru a dezvolta tehnologii inovatoare bazate pe hidrogen și pentru a favoriza reducerea emisiilor de carbon la nivel global. De asemenea, universităţile de pe teritoriul UE pot accesa o sumă forfetară, facilitate ce le este pusă la dispoziţie prin programul Horizon Europe, scopul acestui program fiind și acela de a oferi uneltele și cadrul necesar universităţilor pentru a valorifica în mod transparent fonduri semnificative pentru cercetare și inovare.
În cadrul programului Horizon, s-au făcut demersuri semnificative pentru a se promova în board-uri experţii cei mai potriviţi în abordarea problemelor globale, catalogate de importanță crescută până în jurul anului 2030: adaptarea la schimbările climatice, tratamente pentru cancer, restaurarea stării apelor și oceanelor, desemnarea primelor 100 mari orașe neutre din punct de vedere climatic și îmbunătăţirea stării de "sănătate" a solului. În toamna trecută, în urma unui proces ce a compilat pe durata unui întreg an toate datele necesare lansării de noi inițiative, implicând forurile Comisiei Europene însărcinate cu realizarea misiunilor, au fost alocate acestor cinci direcţii un buget de 1.9 miliarde euro.
Ca exemplu de susținere a inovaţiei și cercetării, menţionăm demersul guvernului portughez de a stabili ca prioritară cheltuirea a 3% din GDP până la sfârșitul acestei decade, sincronizându-se cu ambiţiosul plan al Uniunii Europene de a îmbunătăţi cercetarea în cadrul blocului. Pentru a atinge acest scop propus, pe durata următorilor opt ani, atât sectorul public cât și cel privat vor investi în cercetare în loc de 1.62% din GDP din 2020, suma de 3% până în 2030. Ţinta aceasta este fixată pentru toate statele UE implicate în a forma o singură piaţă europeană pentru cercetare, numită European Research Area. Tot în vederea acestei misiuni, universităţile din Austria vor primi fonduri de 12.3 miliarde euro de la guvern, pe parcursul următorilor trei ani, ceea ce reprezintă o majorare cu 11% a bugetului alocat pe ultimii trei ani. Folosind noile fonduri, Guvernul încearcă să atragă mai mult personal calificat în cercetare, mai mulţi studenţi și din ce în ce mai multe fonduri pentru cercetare și educaţie. Prin prisma crizei Covid, universităţile austriece de medicină au primit cea mai mare creștere de buget și anume o mărire cu o treime. Și Austria ţintește astfel să devină un spațiu optim pentru știinţă și cercetare prin facilităţile puse la dispoziţie de către universităţile sale.
Discutând despre tehnologii disruptive și de inovarea motivată prin apariţia crizei Covid, se constată că relansarea strategiilor farmaceutice ale UE se bazează printre altele și pe investiţiile în biotehnologii încurajate de către Asociaţia Europeană pentru Bioindustrii, aspect care ar putea transforma UE într-un lider pentru tehnologii disruptive în domeniul de sănătate. Parlamentul European a sintetizat la nivel politic mijloacele necesare pentru evaluarea tehnologiilor din sănătate (HTA - Health Technology Assessment) pentru a ajuta UE să încorporeze cât mai curând cele mai noi tehnici din medicină. Astăzi, fiecare ţară are propriile reguli favorizate prin aplicarea HTA, pentru adoptarea celor mai noi medicamente și servicii medicale, dar și pentru abordarea financiară corectă a acestora; sunt avute în vedere și susţinute și ţările mai mici care nu și-au putut dezvolta propriul HTA. Scopul principal este acela ca orice pacient să poată avea acces în cel mai scurt timp la tehnologiile și tratamentele inovatoare din cadrul sistemelor de sănătate. Programul Horizon Europe acordă prioritate acestui aspect ce ţine de sectorul de sănătate, dar trebuie notat că sunt ţintite nu numai ţările UE, ci și alte state precum Israel, Elveţia sau UK, urmărindu-se astfel cooptarea lor în acest proces de inovare.
Ţinând cont că anul 2022 este declarat la nivelul Uniunii Europene ca fiind Anul European al Tinerilor din spaţiul european, programul Erasmus+, care a fost promovat cu prioritate pentru studenţii talentaţi ce susţin cercetarea și inovarea, a primit un impuls considerabil și se dorește a fi distribuit în mod egal către universităţi. Asociaţia Europeană a Universităţilor (EUA) supraveghează în mod constant și vine cu sugestii pe care UE le folosește pentru optimizarea aplicării programului Erasumus+ și pentru a încuraja investiţiile în aplicarea și extinderea acestuia. Programul a primit o creștere a fondurilor alocate pe perioada ultimilor șapte ani. Cu toate acestea, bugetul alocat pentru mobilitate în ultimul an, având valoarea de 705 milioane euro, este considerabil mai mic decât cel aprobat în 2020 care a fost de 942 milioane euro. Se are în plan mărirea graduală a acestuia pe parcursul următorilor șapte ani, pentru 2022, estimându-se de exemplu că valoarea fondurilor distribuite se va ridica la circa 971 milioane euro. Această creștere a bugetelor alocate are drept scop micșorarea presiunii ce era transmisă agenţiilor naţionale și universităţilor pentru ca acestea să distribuie în mod cât mai eficient granturile alocate pentru anul curent. Deoarece în 2022, tinerilor europeni li se va aloca o prioritate deosebită, eforturile generalizate ale instituţiilor europene vor urmări, printre altele, și onorarea tinerei generaţii pentru ca aceasta să primească tot suportul necesar. Tinerii vor fi încurajaţi indiferent de posibilităţile lor curente, către a-și canaliza eforturile în vederea reușitei, punându-li-se la dispoziţie toate mijloacele pentru a se încuraja creativitatea, inspiraţia și inovarea. Se încearcă, prin urmare, o compensare a posibilităţilor pierdute din caua pandemiei Covid și oferirea de noi perspective pentru cooptarea și antrenarea inovaţiei. Există programe speciale adresate și tinerilor din mediul rural, anul 2022 fiind dedicat tinerilor europeni indiferent de locaţie și de posibilităţile lor materiale. Tineretul european este susţinut și prin programe de investiţii în universităţi și la modul general în învăţământ. Propunerile de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene ridică nivelul și pentru cooperarea transnaţională în ceea ce privește învăţământul superior, promovând mobilitatea, sinergia și valorile comune ale știinţei și ale învăţământului transfrontalier. Studenţii au nevoie de acces garantat la mobilitate în străinătate pentru a putea dezvolta pe parcursul studiilor o experienţă europeană autentică. Universităţile vor primi toate mijloacele și tot accesul necesar în acest sens pentru a putea transforma inovarea și cercetarea în baza dorită care va fi folosită în serviciul societăţii. Parteneriatele și alianţele între universităţile europene au alocat un buget de susţinere care a permis formarea de circa 60 de parteneriate ce reunesc peste 500 de universităţi aflate pe întreg teritoriul european. În Europa se află în jur de 5000 de unităţi de învăţământ superior unde studiază peste 17 milioane de studenţi și peste 1 milion de cercetători. Strategia propusă de instituţiile europene se vrea ca o relansare pentru cercetare, pentru a redefini și a mări impactul învăţământului superior în societate, dar și pentru a adapta competenţele cerinţelor viitoare, diversităţii și valorilor academice. Universităţile vor putea astfel să acopere toate cerinţele generate de transformările digitale și numerice, devenind un lider cheie pentru inovarea și cercetarea efectuate la nivel mondial.
De pildă, EuroHPC JU (European High Performance Computing Joint Undertaking) se află într-un proces de pregătire a mai multor centre de excelenţă pentru HPC. Sunt depuse numeroase eforturi pentru a încuraja cercetarea și inovarea spre a adapta aplicaţiile HPC la exascale, dar și pentru era post-exascale. În mod curent, supercalculatoarele erei exascale pot efectua peste un miliard de miliarde de operaţii de calcul într-o singură secundă. Unul dintre principalele procese ce trebuie efectuate în acest scop constă în regândirea și poate chiar rescrierea substanţială a codului în cazul aplicaţiilor ce trebuie adaptate pentru rularea exascale sau post-exascale. Special pentru adaptarea la această tranziţie au fost solicitate numeroase studii efectuate pe scară extinsă de către foarte mulţi cercetători pentru a crea cadrul și măsurile necesare pentru cercetarea europeană spre a putea folosi în mod optim HPC-ul promovat de industrie, știinţă și așteptat în mediul social spre a-și demonstra beneficiile. Coordonarea cu centrele de competenţă este esenţială în această perioadă de tranziţie pentru promovarea HPC, având în vedere și dezvoltarea de competenţe HPC cât mai diversificate, precum și accesul la scară extinsă pentru aplicaţiile exascale.
Despre fondul (cca. 820 mlioane euro) aprobat de către Bill Gates alături de Comisia Europeană care vizează investiţii în tehnologii sustenabile pentru mediu și care așteaptă propuneri de proiecte - fondul se numește EU-Catalyst, precizăm că urmărește un parteneriat în investiţii cu potenţial excepţional cum are fi hidrogenul ecologic, asigurarea combustibilului regenerabil pentru industria aeronautică, extragerea CO2 direct din atmosferă și stocarea pe termen lung a acestora. Acestui program îi este alocată importanţă întrucât are un rol cheie în atingerea normelor climatice curente și viitoare. Comisarii pentru cercetare și inovare promovează acest parteneriat întrucât este văzut ca o participare la revoluţia tehnologică globală, susțin investiţii majore, care își asumă riscuri și care pot asigura o modificare de direcţie pentru foarte multe colaborări între sectoarele public și privat. Propunerile de proiect pentru aceste fonduri sunt așteptate până pe 31 decembrie 2027.
De remarcat că în Marea Britanie, institutul Alan Turing alături de un Hub ce face parte din strategia naţională de AI participă la un proiect pilot ce are drept scop dezvoltarea de noi standarde folosite de Inteligenţa Artificială. Acest proiect urmărește integrarea a peste un milion de afaceri din UK până în 2040; acestea vor acoperi o piaţă de circa 200 de milioane de lire sterline. Proiectul are ca ţintă crearea de unelte software pentru mediul privat, dezvoltarea de materiale educative și de platforme de studiu online, toate pentru a ajuta organizaţiile să beneficieze de toate avantajele și beneficiile standardelor și colaborărilor globale. Atingerea acestor rezultate va genera și atragerea de investiţii într-un mediu economic cu posibilităţi extraordinare. UK susţine acest Hub și prin demersurile făcute de către Departamentul pentru Digitalizare, Cultură, Media și Sport, dar și de către Biroul pentru Inteligenţă Artificială.
Parteneriatele europene existente vor juca un rol cheie și în etapa Industriei 5.0, centrată pe dezvoltarea individului în societate. Practic, structura de la nivelul unui singur atom va fi folosită pentru a supradimensiona exponențial puterea mașinilor de calcul. Pandemia Covid și modul de trai creat de aceasta a demonstrat că se impun schimbări pentru integrarea mai potrivită la locul de muncă, pentru tehnologii digitale și verzi mult mai accesibile și mai performante, dar și pentru reinventarea modului în care se realizează procesele de producţie. Tranziţia la Industria 5.0 va presupune transformări cu impact mărit în toate nivelurile sociale unde digitalizarea, tehnologiile verzi, dar și inovarea vor adopta cele mai noi tehnologii software. Producţia va trebui sa adopte integral tehnologiile verzi, iar mare parte din personal va fi recalificat și va primi toate pregătirea necesară pentru a fi adaptat unei transformări digitale mult mai extinse decât în ultima jumătate de secol. Statele europene vor adopta și vor dezvolta inovarea și cercetarea în cadrul programului 'Green Deal' care face din Europa un jucător cheie în transformarea tehnologică verde, cu emisii de CO2 zero.
Pe lângă 5G-ul deja adoptat, cu performanţe excepţionale pentru IoT, s-a început și dezvoltarea tehnologiilor 6G care vor atrage un boom major pentru digitalizare. Pe când la nivelul anilor '80 - '90 se făceau cercetări și progrese în privinţa calculelor paralele realizate cu ajutorul transputerelor, saltul știinţific și tehnologic din prezent devine și mai spectaculos întrucât a devenit posibilă conectarea prin AI și mijloace din ce în ce mai complexe între sisteme și mașini de calcul care comunică la viteze de peste 1TB pe secundă. Astfel, inteligenţa artificială realizează o valorificare și o planificare la randament maxim a tuturor tipurilor de resurse închipuite (procesări de imagine, procesări ce ţin de localizare, cunoaștere, conectări WIFI, dar și din punct de vedere senzorial) pentru a le face disponibile tuturor membrilor ce fac parte din societate, indiferent de abilităţile tehnice ale acestora și indiferent de complexitatea taskurilor ce trebuie îndeplinite pentru a-i ajuta pe aceștia.
Dacă acum 40 de ani se făceau încă pași de pionierat în privinţa progreselor pentru calculatoarele personale, astăzi supercomputerele și HPC-urile contribuie la simularea și obţinerea de soluţii pentru probleme știinţifice extrem de complexe, cum ar fi predicţia pentru structurile proteice 3D, folosind metode de AI la nivelul anului 2021 sau crearea și adoptarea tehnologiilor verzi, prin programe cum ar fi HORIZON de la nivelul Uniunii Europene. Pentru anul 2022, în urma transformărilor induse de pandemia Covid, se preconizează că unele dintre cele mai mari tendinţe de transformare vor fi în medicina și telemedicina realizate la distanţă, extinderea realităţii folosite pentru diagnosticarea pacienţilor, toate acestea folosind AI și metode de deep-learning, editarea genomurilor în funcţie de anumite preferinţe și solicitări, dar și realizarea de studii și progrese pe baza gemenilor digitali care implementează modele folosite în mai toate domeniile și specializările.
Un progres semnificativ al ultimilor ani îl reprezintă quantum computing, care a permis rezolvarea unor probleme rămase fără răspuns de mai mult de un secol. În Germania, prin facilitarea unei colaborări cu centrele de cercetare de la nivelul UE în cadrul programului EuroHPC, a fost dezvoltat un supercomputer hibrid care utilizează cele mai noi tehnologii ce ţin de quantum computing, dar și cele clasice ale unui cluster HPC, pentru a pregăti trecerea Europei la era post-exascale. Unul dintre scopurile acestui centru tehnologic este de a contribui la dezvoltarea de algoritmi hibrizi de pionierat, ce pot valorifica atât sistemele de calcul clasice dar și cele de tip quantum computing, pentru dezvoltarea de soluţii cât mai ingenioase și cât mai argumentate, atât de cunoștinţele clasice mai vechi, cât și create cu ajutorul celor mai noi metode de procesări de date și de căi de explorare în mediile disponibile pentru analiză.
Prin urmare, există posibilitatea ca în următorii ani instituţiile vor depune toate eforturile pentru a crește calitatea vieţii oricărui individ în societate.
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
