ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 150
Numărul 149 Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 117
Abonament PDF

Experts panel: Artă și programare

Ovidiu Mățan
Fondator @ Today Software Magazine



PROGRAMARE


Am discutat în cadrul evenimentului de lansare a numărului 116 al Today Software Magazine despre artă și programare. A fost un panel special și ne-am bucurat de prezența următorilor speakeri:

Andrei Budescu: La UAD, încercăm să mergem foarte mult pe direcția artei digitale. Facem fotografie clasică, digitală, video, video-artă, mixed media, desen, ilustrație, animație. Studenții sunt pregătiți destul de bine și după absolvire, pot intra imediat, cu brio într-o agenție de publicitate.

Adelina, spune-ne de unde îți găsești inspirația.

Adelina Donțu: Pentru lucrarea cu iarba, sursa de inspirație a fost modul în care percep anumite senzații, în acest caz senzația unui vânt ce prezice furtuna. Fiecare ne alegem mediul care ne stimulează ca artiști și autori. Mediul în care faci asta nu trebuie uniformizat, poate fi IT sau nu. Ar trebui să fac cercetare înainte de a pune lucrările mele pe platforme de tip NFT, în special dacă mă gândesc la taxe.

Mihai Șerban: Referitor la mențiunea Adelinei, taxele de pe platformele NFT depind de tipul de Blockchain utilizat. Pe platformele care folosesc proof-of-stake, taxele sunt de până la 1%. Cu algoritmi mai moderni, precum proof-of-time, putem ajunge la costuri mult mai mici decât cele ale furnizorilor centralizați, Visa sau Mastercard, care au taxe de 2% pe care noi nu le sesizăm deoarece le achită magazinul de unde cumpărăm. Consumul de energie este ridicat, pentru că au intrat în acest joc foarte mulți jucători dornici să mineze. Cu mai puțini jucători, scade complexitatea algoritmului.

Răzvan Julian Petrescu: Mi se pare fascinant că arta NFT este generativă. Programatorii au un respect din ce în ce mai mare pentru acest tip de artă. Simbioza artă - programare există și vom avea genii care se vor afirma prin acest tip de creație, de experiență. Momentan mă aflu în Singapore, o capitală crypto, deși guvernul a început să legifereze această piață. Revista Vogue de aici avea o pagină care, odată scanată, îți dădea posibilitatea să cumperi NFT. Poți cumpăra o bucățică dintr-o piesă, iar valoarea crește mult acum în perioade de criză, pandemie, război.

Cum vezi tu operele de artă create de programatori vs. operele de artă create de artiști? Oricine poate desena o linie, dar numai unele linii sunt valoroase.

Andrei Budescu: E o întrebare grea. Este important să înțelegi câteva noțiuni de bază, punctual, linia, pata. Mulți oameni, chiar și programatorii, au simț artistic fără să-l învețe. Pot crea lucrări excepționale și nu este o problemă să creezi lucrări chiar dacă nu ai studii. Studiile academice te pot familiariza cu tehnici cu care nu intri în contact foarte ușor. Îți pot veni idei noi experimentând tehnici, interacționând cu colegii.

Cum vezi legătura programare - artă? Ați avea nevoie de programatori? Sunt generațiile mai noi mai tehnice decât cele vechi?

Răzvan Julian Petrescu: Toate centrele de cercetare au artiști. Artiștii îi fac pe programatori mai deschiși către anumite concepte, nu neapărat pentru a crea artă pură. Ei doresc să introducă creativitatea în cadrul echipelor. Nu te poți dezvolta conceptual dacă nu ești aplecat spre o formă de artă, spre creativitate.

Andrei Budescu: Ar fi interesant de trimis programatorii în rezidențiat la arte. Putem ridica orice facem la nivel de artă. Este una să dorești să simplifici totul pentru a reduce costurile și alta să pui accent pe forma artistică.

Te-ai gândit să treci pe artă electronică? Să faci animație sau jocuri?

Adelina Donțu: M-am gândit la acest aspect, cred că de aceea am trecut și la instalații, deoarece îți oferă posibilitatea să experimentezi cu medii diverse. Nu mă îngrop într-o fază de cercetare, încerc ce este la îndemână și ce se potrivește în contextul respectiv. Pentru mine nu este așa de important să public doar pentru a publica. Încep o lucrare, când cred că merită arătată. Am colegi artiști care lucrează pe web design, dar am colegi care profesează ca artiști, de exemplu Paul Mureșan este un artist de animație prolific care expune la festivaluri și este premiat. Am o colegă care are proiecte de scenografie pentru teatre independente și o altă colegă care ilustrează cărți. Contextele în care am ajuns au depins de persoanele cu care ne-am întâlnit.

Se vorbește de universal income. Dacă toți ar avea asigurat acest venit, mai mulți s-ar apuca poate să inventeze lucruri și să se apropie de artă. Crezi că monedele virtuale pot contribui la acest lucru?

Mihai Șerban: Când vorbim de universal basic income, aceasta este o idee care a apărut în filosofie de mult timp, dar s-au făcut doar recent experimente locale de scurtă durată în Norvegia, dacă nu mă înșel. Este greu de spus dacă e o idee viabilă sau nu. Un avantaj al Blockchainului și al banilor virtuali este că poți urmări foarte, foarte bine pe ce s-au cheltuit banii, de exemplu să nu poți cumpăra alcool cu acei bani. Implementarea e rapidă și trackingul este foarte bun.

Mulți artiști nu au o platformă de expunere pe bază de NFT. De exemplu, ar fi o idee bună ca UAD să aibă o platformă unde să expună lucrări, iar universitatea să primească 10%.

Mihai Șerban: Avem astfel de platforme, iar dacă cineva cumpără, apoi revinde, universitatea să primească ceva la fiecare tranzacție. Un Smart Contract automatizează orice înțelegere între părți, dar ceea ce nu există încă pe NFT este faptul că momentan toate NFT-urile se încarcă pe o platformă de unde oricine le poate descărca. Dreptul de proprietate nu este garantat de nicio lege.

Ce limbaj de programare folosiți la UAD?

Andrei Budescu: Suntem în faza de experimentare. Ne interesează să aprofundăm limbajul Processing.

Deci un fel de Java cu mai puține instrucțiuni.

Andrei Budescu: Vom implementa acest lucru în programă, iar visul meu este ca studenții să își cumpere un Raspberry Pi micuț cu care să lucrăm.

Să luați în calcul și folosirea Arduino.

Andrei Budescu: Noi ne gândeam la generarea de forme geometrice pe baza unor formule sau calcule foarte simple, iar asta să se facă în Raspberry. După aceea, putem trece la chestii cinetice. Se poate găsi cod pe Internet, iar prin modificarea unor parametri se poate obține cu totul altceva. Ideal, ar fi bine să existe și un programator implicat.

Dacă ai crea mâine un start-up, ce ai face?

Adelina Donțu: Aveam la un moment dat o idee. În aplicațiile social media există anumite triggere comportamentale de plictiseală. Lumea navighează pentru a găsi un loc de a-și consuma plictiseala. Cum ar fi dacă ar fi o aplicație în care lumea să fie nevoită să își descrie plictiseala prin desenat, scris sau orice altă metodă. Ar fi greu pentru mulți adulți. Ar fi oportunitate să găsească idei noi, să le exploreze. Momentele de plictiseală se furișează des în existența noastră și sunt momentele când devenim cu adevărat creativi.

Care sunt problemele majore de securitate ale NFT-urilor?

Mihai Șerban: Ca tehnologie, Blockchain asigură un grad foarte mare de securitate. Se garantează că bunul este într-un wallet. Văd două probleme cu modul în care sunt ținute datele în IPFS. După ce datele ajung în IPFS, acestea nu mai pot fi șterse niciodată. Poți șterge copia ta, dar nu și copiile de pe celelalte noduri. Mai mult, se poate lua o lucrare, schimba un pixel și redistribui lucrarea ca fiind a ta. Nu te poți proteja. Avantajele sunt mari. Nimeni nu poate fura lucrarea din walletul tău și nimeni nu știe cine deține acea lucrare. Caracterul privat al proprietății este asigurat.

Cum ne putem găsi inspirația?

Andrei Budescu: O putem găsi mergând pe stradă și găsind o gaură în asfalt, ceea ce face ca o altă legătură să se declanșeze. Să ne deconectăm de la telefoane și rutină.

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects