Game of life este un algoritm realizat de către matematicianul John Horton Conway în 1970 și poate reprezenta primul pas în arta generativă. Regulile folosite sunt simple și așa cum veți vedea în continuare, rezultatele vor fi o evoluție continuă pornind de la o stare aleatorie:
Orice celulă cu mai puțin de doi vecini moare din cauza lipsei de populații.
Orice celulă cu doi sau trei vecini trăiește.
Orice celulă cu mai mult de trei vecini moare din cauza suprapopulației.
Înainte de a intra în detaliile algoritmului, haideți să vedem cum a fost acesta folosit de artiști pentru a crea lucrări digitale.
Ce este arta generativă ? Este o modalitate de a crea opere de artă folosind algoritmi logici sau bazați pe AI. Rezultatul chiar dacă este creat de către un calculator reprezintă opera celui care a realizat implementarea acelui algoritm.
Galeria CateVass a realizat o expoziție virtuală în aprilie 2021 având tema principală The Game of Life.
Începem cu opera lui Manolo Gamboa Naon, unul dintre cei mai talentați artiști moderni din Argentina. Lucrarea sa ne aduce aminte de personajele din Space Invaders.
Kjetil Golid este un artist din Norvegia care realizează artă generativă. În opera sa folosește linii care se deplasează în diferite direcții în locul pătratelor care arată dacă o celulă trăiește sau este moartă.
Soluția noastră va reprezenta un algoritm scris de un programator, iar cea finală este interesantă așa cum se poate remarca în screenshot. Pentru a face lucrurile mai provocatoare, am folosit pentru fiecare celulă o vârstă. Acestea pot trăi maxim 310 ani, culoarea lor evoluând de la verde spre roșu / negru.
Implementarea este realizată în Processing. Acesta folosește pentru rulare SDK-ul Java, reprezintând o versiune simplificată a acestuia. Limbajul a fost creat în special pentru artiști cu scopul de a genera ușor artă electronică.
Câteva detalii despre implementare:
Inițializăm tabela cu valori aleatorii initRandom().
Pentru calcularea sumei vecinilor, folosim metodele valueSum() și value(). Aceasta din urmă va considera doar indicii valabili indiferent de poziția pentru care calculăm totalul. Totodată va folosi doar valorile 1 pentru o celulă vie și 0 pentru una moartă.
Celulele vii vor avea valoarea vârstei și o durată de viață de 300 + random (10).
Metoda check realizează validarea tuturor celulelor. Folosim două tabele: a pentru starea actuală și b pentru următoarea.
drawTable() desenează toate celulele.
draw() este metoda apelată de către sistem pentru fiecare iterație nouă.Observație: am ales să creăm celule noi în condițiile în care avem trei vecini și chiar dacă anterior nu a existat o celulă moartă. În felul acesta aplicația este mai dinamică.
La o primă rulare, veți putea vedea și modul în care celulele îmbătrânesc prin schimbarea culorilor.
int XCount=300;
int YCount=110;
int a[][]=new int[XCount][YCount];
int gen=0;
void setup() {
size (1980, 1080);
initRandom();
}
void initRandom() {
println("INIT RANDOM");
for (int i=0; i-1 && j>-1 && i0){
//less than 2 neighborhoud
//or more the 3.
if (sum <2 || sum >3) {
b[i][j]=0;
} else {
if (a[i][j]>(300+random(10)))
{
b[i][j]=0;
println("DEAD OLD:"+gen);
} else {
b[i][j]=a[i][j]+1;
}
}
} else if (a[i][j]<=0){
if (sum ==3){
b[i][j]=1;
println ("BORN!!! "+gen);
} else {
b[i][j]=0;
}
}
}
}
a=b;
}
void drawTable() {
for (int i=0; i0) {
fill(100+i+a[i][j]*2, 256-a[i][j], 0);
square(10+i*10, 10+j*10, 10);
} if (a[i][j]==0){
fill(250-i);
square(10+i*10, 10+j*10, 10);
}
}
}
}
void draw() {
println("new Year!!! "+gen);
background(255, 255, 255);
drawTable();
check();
gen++;
}
Arta generativă este fascinantă. Proiectele astfel generate sunt inedite, având toate calitățile pentru a putea fi comercializate pe platformele de NFT. Dacă ați realizat ceva interesant, puteți să ne trimiteți un link pe adresa redacției.
Vă doresc spor la lucru!
de Ovidiu Mățan
