Indiferent cine ești sau cu ce te ocupi, cel mai probabil platformele digitale ți-au schimbat deja viața într-un fel sau altul. Modelul de business care are la bază o platformă digitală generează forțe economice, sociale și tehnologice care influențează lumea în care trăim, în modalități încă neînțelese pe deplin.
După cum afirma în cursul său "Platform Strategy for Business", M. Van Alstyne, profesor de management și de sisteme informatice la Boston University, creșterea companiilor digitale este foarte similară cu a acelora din epoca industrială, dar din motive total diferite. Care sunt însă acestea și care sunt implicațiile? Cum au reușit companii care au la bază o platformă digitală precum Uber, Airbnb sau Amazon să disloce industrii tradiționale în doar câțiva ani de la intrarea lor pe piață și de ce? Cum diferă ele față de companiile care dezvoltau produse și până acum? Vom găsi împreună răspunsul la toate întrebările de mai sus în rândurile ce urmează.
Înainte de toate, trebuie să lămurim ce înseamnă o platformă digitală. Conform co-autorilor cărții "Revoluția platformelor", G. Parker, M. Van Alstyne și S.P. Choudary, o platformă are la bază facilitarea interacțiunilor creatoare de valoare dintre producători și consumatori externi, punând la dispoziție o infrastructură deschisă și participativă pentru aceste interacțiuni, dar având în același timp și un set de reguli care să le guverneze. Scopul platformei? Să genereze potriviri între utilizatori și să faciliteze schimbul de bunuri, servicii sau interacțiuni sociale, susținând astfel crearea de valoare pentru toți participanții. Acest model de business folosește tehnologia ca să conecteze oameni, organizații și resurse în cadrul acestui ecosistem interactiv în care cantități imense de valoare sunt generate și schimbate.
Un mod mai simplist de a face diferența între companiile tradiționale producătoare de produse și cele care au la bază o platformă este următorul: produsele au funcționalități, platformele au comunități. Construirea unei comunități reprezintă elementul cheie al unei platforme.
Dacă în 1975 companiile situate în top 500 din perspectiva valorii de piață erau formate în proporție de 83% din bunuri tangibile și numai 17% din bunuri intangibile, în 2020 balanța este complet inversată, cu 90% bunuri intangibile și doar 10% bunuri tangibile. Observăm așadar un nou tipar: bunurile tangibile au pierdut teren în mod galopant în favoarea celor intangibile, ele nemaifiind un indicator al succesului pe piață. Mai mult decât atât, aruncând o privire la companiile care dominau piața mondială la începutul secolului XXI, vom vedea că pe primele locuri se situau jucători precum: GE, Microsoft, Exon, Citibank și Walmart. În 2021 însă, top 5 al firmelor cu cea mai mare valoare de piață publicat de Interbrand este format în integralitate din companii cu model de business de tip platformă: pe primul loc se află Apple, urmată de Amazon, Microsoft, Google și apoi Samsung.[^2] Concluzia? Companiile tradiționale, producătoare de produse, din domeniul energetic și din banking sunt progresiv surclasate de cele din domeniul serviciilor, cu predilecție de către platforme digitale.
Superioritatea platformelor față de companiile tradiționale de produs este concretizată prin viteza lor de mișcare și de adaptare la schimbare, un număr de angajați mult mai mic decât în cazul celor tradiționale, deoarece se bazează în mare măsură pe forță de muncă externă, valoarea relativă creată pentru utilizatori, faima acestora, amprenta lor digitală, dar și valoarea economică.
Fluxul prin care se creează valoare în cazul unei companii tradiționale de produs este unul secvențial, având producătorii la un capăt și consumatorii la celălalt: un produs este proiectat, apoi fabricat, pus în vânzare și abia apoi consumat. Însă, în cazul platformelor, această relație odată liniară devine mult mai complexă - utilizatorii pot juca rolul de consumatori, creatori de valoare sau poate ambele roluri în același timp. Ei interacționează prin intermediul funcționalităților puse la dispoziție de către platforme și în tot acest timp consumă și generează singuri sau împreună diverse forme de valoare.
Platformele sunt superioare modelului tradițional deoarece ele deblochează așadar noi surse de valoare. Spre exemplu o mașină de tuns iarba poate sta nefolosită cu săptămânile, însă dacă ea este listată pe o platformă de sharing, se pot realiza conexiuni între proprietar și alte persoane care ar avea nevoie de acest produs. La fel și în cazul Airbnb - proprietăți care ar sta bună parte din an nelocuite pot începe să genereze valoare pentru proprietarii lor, odată ce o conexiune între ei și persoane interesate să le închirieze este realizată. Și Uber merge pe același model. Inventarul efectiv nu este deținut de către aceste firme, ceea ce le permite să crească mult mai rapid decât o companie tradițională. Imaginați-vă cât timp ar dura și ce sume ar trebui să investească un lanț hotelier pentru a oferi capacitatea de cazare pusă la dispoziție prin intermediul Airbnb sau ce ar însemna pentru o firmă de taximetrie să își construiască o flotă similară celei accesibile acum în aplicația Uber!
Mai mult decât atât, platformele generează schimbări majore în comportamentul de consum. În cazul media, raportul de consum dintre materialele difuzate și cele disponibile la cerere crește considerabil în favoarea celor din urmă, după cum putem deduce și din exemplul YouTube.
Co-autorii cărții "Revoluția platformelor" menționează însă că succesul platformelor nu este asigurat doar de identificarea unei surse neexplorate de valoare și de crearea unui mediu care să faciliteze și să reglementeze conexiunile dintre producători și consumatori. Construirea comunității este esențială. Și cum o parte o atrage pe cealaltă, cu cât vor fi mai mulți șoferi de Uber, cu atât vor fi mai mulți clienți, deoarece timpul de așteptare se va reduce considerabil. Cu cât vor fi mai mulți clienți, cu atât vor fi mai mulți șoferi. Pentru a putea crește o astfel de comunitate, platformele trebuie să ofere facilități părții care generează cea mai mare valoare și care reprezintă punctul de cotitură în generarea efectului bulgărelui de zăpada.
Putem concluziona așadar ca businessul bazat pe platforme digitale revoluționează economia actuală prin deblocarea de resurse neexplorate și crearea de noi piețe. El vine în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor și facilitează schimbul de valoare dintre creatori și consumatori. Atenția acestor companii este îndreptată mai degrabă înspre exterior - comunitatea este cea care își pune la dispoziție propriile resurse, iar platformele sunt cele care le gestionează, ceea ce diferă în mod principial față de companiile producătoare de produse, a căror atenție este îndreptată spre gestionarea resurselor interne.
VAN ALSTYNE, Marshall. "Platform Strategy for Business.", Boston University, https://courses.edx.org/, curs online, februarie - mai 2021
PARKER, Geoffrey G., VAN ALSTYNE, Marshall W., CHOUDARY, Sangeet Paul. Platform Revolution: How Networked Markets Are Transforming the Economy―and How to Make Them Work for You, W. W. Norton & Company ediția republicată, martie 2016
https://www.statista.com/statistics/263264/top-companies-in-the-world-by-market-capitalization/, pagină accesată la 7 noiembrie 2021
"Ranking of firms by online interactions", http://internet-map.net/, pagină accesată la 7 noiembrie 2021
de Ovidiu Mățan
