ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 148
Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 112
Abonament PDF

Atenție la Cusur

Cristian Philipp
Senior Consultant & Managing Director @ Essential Training and Consulting



MANAGEMENT

Demersul dezvoltării personale nu este, întotdeauna, ușor, pentru că are de a face cu schimbarea modului în care am fost obișnuiți să acționăm și, mai ales, cu acceptarea părților care nu ne plac la noi. Procesul prin care trecem are trei etape: Conștientizare, Acceptare și Schimbare.

Conștientizarea ține de a înțelege modul în care noi percepem lucrurile, cum gândim și cum ne fac acestea să acționăm. Putem realiza acest lucru prin auto-analiză (observarea propriilor comportamente, sondarea modului în care gândim prin întrebări pe care ni le punem și prin diverse exerciții, teste, evaluări pe care ni le putem aplica) și prin informații primite de la ceilalți (solicitarea de feedback de la cei din jur).

Modul în care gândim ne definește acțiunile. Este important să înțelegem cât de constructivi suntem în gândirea noastră, pentru a putea decide dacă este nevoie să facem schimbări la acest nivel.

Modul nostru de a gândi, de a ne raporta la realitate, s-a dezvoltat în timp și a fost supus mai multor influențe, cele mai importante fiind legate de educația primită în familie, educația formală, experiențele de viață și persoanele cu care am intrat în contact și, nu în ultimul rând, de cultura locală la care suntem expuși.

În primii ani de viață nu avem discernământ, nu avem capacitatea de a decide ce este bine sau rău pentru noi. De aceea, preluăm de la cei din jur și interiorizăm tot ce vine către noi (comportamentele celor mari, sfaturile pe care ni le dau etc.) direct și prin imitație. Toate aceste învățăminte se aștern în mintea noastră și conturează o bază a modului nostru de a gândi care devine inconștientă și inaccesibilă nouă la maturitate fără un efort de conștientizare. Tot ceea ce înmagazinăm în această perioadă se transformă în criterii după care luăm decizii și acționăm. Părinții noștri au cele mai bune intenții, își doresc să ne pregătească pentru viață, pentru a face față realității. Sfaturile și practicile pe care le preluăm de la ei sunt legate, în special, de supraviețuire în mediul fizic și social la care vom fi expuși. Astfel, nevoia de siguranță devine foarte importantă pentru noi și, de multe ori, sacrificăm propria evoluție pentru a rămâne într-o zonă de confort care ne asigură sentimentul de protecție.

Acesta poate fi unul din cei mai importanți factori generatori de rezistență la schimbare. Iar pentru a ne dezvolta personal, pentru a evolua, avem nevoie să părăsim această zonă de confort.

Pe măsură ce devenim raționali și capabili să înțelegem mediul înconjurător, pe măsură ce suntem expuși la diverse experiențe de viață și persoane cu moduri diferite de a gândi, ajungem să testăm o parte din învățămintele primite de acasă și să decidem dacă dorim să le păstrăm sau nu. Experiențele noastre de viață, însă, sunt limitate și ne oferă oportunitatea testării unei mici părți din aceste învățăminte. Cele mai multe dintre ele rămân inconștiente dar acționează activ în alegerile pe care le facem, reprezentând criterii după care luăm decizii.

Demersul introspecției și al cunoașterii de sine este important pentru că ne ghidează activ către identificarea acestor criterii și ne oferă posibilitatea de a decide dacă dorim să le păstrăm sau nu.

Nu în ultimul rând, cultura locală în care trăim ne influențează alegerile comportamentale. Această cultură, exprimată în modul oamenilor de a se comporta, ne oferă o înțelegere a ceea ce este normal și acceptat în acest context. Dacă trăim într-o cultură centrată pe competiție, de exemplu, ni se va părea normal să acționăm tot timpul pentru a-i depăși pe ceilalți și a ne demonstra valoarea. Într-o cultură centrată pe cooperare, vom găsi ca normale comportamentele de susținere a celorlalți.

Feedbackul celorlalți este o altă sursă de cunoaștere a propriei persoane, care ne oferă perspective inaccesibile nouă, despre noi. Practica solicitării de feedback este una constructivă, atât timp cât ne dezvoltăm capacitatea de a nu reacționa la vești proaste despre noi ci a încerca să clarificăm informația, să o analizăm și să luăm din ea ceea ce este util. Cu alte cuvinte, înțelegerea faptului că nimeni nu este perfect și că negarea nu ne ajută să progresăm, pot fi practici foarte de ajutor în demersul propriei dezvoltări.

Înțelegând cine suntem, cum gândim și acționăm, putem decide ce este de păstrat și la ce vrem să renunțăm sau să schimbăm. În acest moment este de dorit să proiectăm în viitor și să definim unde vrem să ajungem și ce gen de persoane dorim să fim.

Odată făcute aceste demersuri, rămâne doar să definim cum vom ajunge unde ne propunem și să începem să acționăm.

De unde pornim?

Demersul dezvoltării personale ține de învățare și practică. Cunoscând unde suntem și unde vrem să ajungem vom putea identifica zonele de învățare către care să ne îndreptăm. Aici este util să cunoaștem care este stilul nostru preferat de învățare, pentru a ne ghida către metode preferate, care să facă acest proces unul plăcut.

Sunt mai multe modele teoretice care ne pot ajuta să ne structurăm abordarea. Două dintre ele, pe care le consider utile sunt FIRSRT și GROW.

Modelul FIRST, presupune structurarea abordării pe următoarele direcții:

Un mod foarte util de abordare a acestui demers de ghidare personală este acela prin care proiectăm locul în care ne vom afla peste un an, apoi ne gândim la cum am ajuns acolo. Dacă mintea noastră consideră real ceea ce proiectăm, își va concentra toate eforturile pentru a găsi căi de a ajunge acolo.

Un factor important de luat în considerare în procesul dezvoltării personale, care poate reprezenta o barieră, este rezistența la schimbare. Rezistăm schimbării pentru că avem nevoie să ne simțim în siguranță. Modul în care ne-am definit, ritualurile pe care ni le-am dezvoltat, ne dau sentimentul ancorării în realitate. Și asta ne face să ne simțim în siguranță. Părăsirea zonei de confort înseamnă a păși pe teren mișcător. Și asta ne sperie. Ce ne sperie, mai precis?

Sunt două mari temeri pe care le avem, atunci când vine vorba de schimbare:

După cum putem concluziona din informația prezentată aici, demersul dezvoltării personale presupune timp, energie și multă disciplină. Pentru a putea, cu adevărat, să alocăm aceste resurse, este important să punem propria dezvoltare în lista priorităților noastre în viață.

În cartea pe care am scris-o "Mind the Gap (sau, în română, Atenție la Cusur) - introspection and self actualizing exercises", am pus la un loc 70 de exerciții care să ajute pe oricine care a decis să investească în propria dezvoltare.

Este un instrument ce conține abordări utile pentru Introspecție, Definirea obiectivelor, Modalități de abordare a demersului dezvoltării personale și exerciții care ajută la a deveni mai eficient în Gestionarea energiilor, a timpului și a relațiilor cu ceilalți.

Dacă consideri de interes acest instrument, contactează-mă la adresa cristian.philipp@essentialtm.ro și îți voi da mai multe detalii.

Mult succes!

Conferință TSM

NUMĂRUL 147 - Automotive

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects