Raluca Bunduchi 
Cătălina Silvia Crișan În România, sectorul IT a înregistrat o creștere importantă în ultimii ani, devenind un subiect atractiv de dezbateri și analiză. Cunoașterea modului în care firmele digitale fac față noului context marcat de Covid-19 oferă o perspectivă asupra schimbărilor și tendințelor în materie de inovație, cu impact decisiv în evoluția mediului de afaceri, marcat puternic de tehnologizare și digitalizare.
Covid-19 a revoluționat sistemul de tele-muncă, influențând nu doar modul în care firmele își organizează activitatea la nivel intern și relaționează cu partenerii externi, ci și modul în care inovează produsele și serviciile acordate clienților, determinând transformari semnificative pe piață. Unele firme digitale au suferit pierderi dramatice în special în domenii precum turismul sau aviația, în timp ce altele, precum cele furnizoare de produse și servicii destinate transformării digitale, au beneficiat de o creștere spectaculoasă a cererii. Ca urmare a acestor schimbări, criza a afectat nu doar modul de organizare a activității de business, dar și tipologia de produse și servicii pe care firmele le dezvoltă.
În scopul analizării acestor reacții la criza Covid-19, am intervievat 24 de fondatori și manageri ale unor firme de IT care desfășoară activități de dezvoltare de produse și/sau servicii în România. Prima etapă a acestui studiu a avut loc în lunile iunie-iulie 2020 și a vizat identificarea efectelor percepute de firme, în relație cu schimbările manifestate la nivel de procese și produse. Rezultatele inițiale ale acestui studiu sunt sumarizate în figura de mai jos.
Cele mai reprezentative schimbări realizate de către firmele digitale, pentru a răspunde la criză vizează procesele de business, în mod explicit trecerea la tele-muncă, determinând schimbări în procesul de comunicare, inclusiv în canalele folosite pentru acest scop, dar și în interacțiunea cu stakeholderii externi, în principal în procesul de angajare și relaționare cu clienții.
Trecerea la sistemul de tele-muncă a condus la efecte de natură economică - majoritatea firmelor observând mai degrabă un impact pozitiv asupra performanței- însă rezultatele au fost direct influențate de factori precum :
Circumstanțele specifice angajaților. - statusul familial, eficiența individuală - angajații având tendința de a fi mai productivi în regim de telemuncă, inclusiv gradul de adaptabilitate - manifestat prin capacitatea de a reacționa pozitiv la schimbări și de a adopta rapid noile practici, a jucat un rol major în productivitatea muncii.
Contextul creat de organizație. Structura organizatorică - gradul de descentralizare, flexibilitate și orientare spre obiective- și cultura organizațională - măsura în care angajații erau obișnuiți să comunice online, experiența acestora privind tele-munca- au prevalat ca importanță în creșterea performanței angajaților.
Pe lângă impactul de economic, în majoritatea cazurilor s-a observat și un impact social: trecerea forțată la tele-muncă afectând negativ starea de bine a angajaților, impunând dezvoltarea și intensificarea activităților suport pentru a asigura sănătatea fizică și mentală a acestora.
Schimbarea cea mai evidentă se referă la alterarea modului de comunicare internă, ca efect al trecerii la tele-muncă. Preocupările sunt legate în principal de “Unde?" trebuie să aibă loc comunicarea online, pentru a înlocui interacțiunea face to face; “Modul de comunicare” – în principal firmele conștientizează mai mult importanța clarității în procesul de comunicare. Referitor la ,,Conținutul comunicării", am observat un accent sporit pe mesajele menite să încurajeze noi forme de interacțiune socială, pentru a păstra motivația, sănătatea și productivitatea angajaților. Legat de tehnologiile folosite pentru a comunica, cea mai mare parte a firmelor s-a bazat pe tehnologiile existente. De subliniat că ele erau deja folosite în mod curent, sau s-au utilizat și din nevoia de a scala rapid tehnologiile existente.
Schimbări mult mai rar observate - generate de trecerea forțată la telemuncă - au vizat nevoia crescândă de flexibilizare a planificării și organizării activităților pentru : (1) a deservi mai bine nevoile angajaților; (2) a actualiza sistemele de planificare, astfel încât să se asigure o mai mare agilitate; și respectiv (3) a planifica accesul la spațiul fizic, astfel încât să fie respectate restricțiile de distanțare socială.
Majoritatea firmelor au depus eforturi de a consolida poziția pe piață a produselor și/sau a serviciilor oferite, în principal pentru a veni în ajutorul clienților care se află în dificultate de plată ca urmare a manifestării crizei Covid-19. Aceste schimbări au vizat mai cu seamă acordarea facilităților de plată, dezvoltarea de noi activități incluzând oferirea de servicii adiacente și intensificarea comunicării cu clienții pentru a le putea satisface și mai bine nevoile. Pe lângă eforturile de a susține clienții aflați în dificultate financiară, schimbările în relațiile cu aceștia au urmărit și necesitatea de a crește intensitatea comunicării online ca urmare a trecerii la tele-muncă. În acest domeniu, schimbarea principală ia în considerare exploatarea de canale de comunicare online pentru a deservi diverse necesități, cum ar fi negocieri, și oferirea de feedback rapid.
Un număr restrâns de cazuri a precizat schimbări în procesul de angajare. Reacția cea mai comună a fost una de precauție în ceea ce privește noile angajări, acestea fiind anulate sau întârziate. Pentru a face față cererii suplimentare, s-a recurs fie la parteneriate cu alte organizații, fie la o utilizare mai largă a externalizării de activități. În prima etapă a manifestării crizei Covid-19, s-a observat o instabilitate pe piața muncii, ceea ce a creat noi oportunități de a aborda angajați valoroși, la costuri mai mici, dificil de cooptat înainte de criză. Mai mult decât atât, procesul de recrutare, în condiții de tele-muncă, a deschis noi ocazii de a angaja personal din locuri îndepărtate geografic, identificându-se în acest fel noi surse de eficientizare a costurilor.
La o mare parte dintre firme s-au observat schimbări la nivel de produse și servicii oferite pe piață. Dar aceste schimbări sunt de anvergură mai mică raportat la cele apărute la nivel de procese. Cele mai importante modificări la nivel de produs se petrec ca efect al crizei cererii, manifestându-se fie la produsul în sine, fie în abordarea pieței țintă.
În majoritatea cazurilor, criza duce la o schimbare atât în ceea ce privește volumul cererii, cât și a modului în care clienții adoptă decizia de cumpărare. Impactul Covid-19 asupra cererii e fie pozitiv, ducând la creșterea cererii pentru produse IT necesare pentru a facilita transformarea digitală, fie negativ. În această situație din urmă sunt firmele care au clienți preponderent în sectoarele afectate direct de efectul stării de urgență, cum ar fi turismul și restaurantele. Astfel, clienții devin mai precauți, manifestând o toleranță mai redusă față de asumarea riscurilor financiare și cântărind mai mult valoarea dobândită raportată la costuri, dar, în același timp, prețuind mai mult flexibilitatea dobândită.
Multe dintre companii au implementat schimbări în conținutul produselor sau serviciilor acordate ca urmare a crizei Covid-19. Aceste schimbări variază însă de la o simplă re-echilibrare a portofoliului de produse deținut, până la dezvoltarea de noi produse:
Un număr semnificativ de firme au investit în crearea de noi produse pentru a oferi soluții și a deservi mai bine nevoile crescute din domenii cum ar fi tele-medicina sau tele-munca, respectiv a compensa scăderea cererii în domeniile afectate de criză. Uneori, aceste produse "noi" se referă de fapt la re-introducerea unor produse abandonate cu luni sau ani în urmă, care sunt revitalizate și adaptate nevoilor actuale.
Evoluțiile privind piața de desfacere vizează în general, fie o creștere a eforturilor de a servi mai bine clienții actuali - prin dezvoltarea de noi funcționalități sau prin dezvoltarea serviciilor suport, inclusiv re-poziționarea produselor și serviciilor existente pe noi piețe țintă. Aceste schimbări de piață se reflectă și în transformările în ritmul de dezvoltare a produselor, menționate de unele firme - și urmăresc fie o accelerare, pentru a răspunde la nevoia de a dezvolta, de exemplu, produse pentru piețe noi de desfacere, fie o încetinire, în cazul în care cererea scade și firma nu deservește piață țintă.
În concluzie, analiza reacțiilor firmelor digitale, după primele luni de la începerea crizei Covid-19, demonstrează că cea mai mare parte dintre acestea au fost forțate să facă schimbări în modul de operare și în natura produselor și a serviciilor acordate. Aceste schimbări, chiar dacă au fost concepute ca răspunsuri temporare la o criza trecătoare, sau ca oportunități de inovare, au condus la metamorfoze de anvergură în comportamentul firmelor digitale. Transformările s-au fixat în principal pe adaptarea la condițiile de tele-muncă și pe reajustarea portofoliului de produse pentru a răspunde schimbărilor manifestate în volumul cererii. Este important de subliniat că rezultatele studiului indică o oportunitate extrem de mare de a inova și de a înregistra creșteri pe piață. Cele mai evidente evoluții din activitatea de business constau în adoptarea de noi practici în procesul de angajare, dar și în abordarea clienților care și-au schimbat prioritățile în deciziile de cumpărare. În ceea ce privește inovarea la nivel de produs, am observat tendința de a schimba modul de poziționare a produselor pe piețele țintă, prin oferirea de servicii suplimentare pentru a răspunde nevoilor clienților.
Tendințele preconizează o creștere rapidă a pieței de produse și servicii digitale. Companiile care își vor adapta procesele la nevoile în continuă transformare ale consumatorilor, prin crearea de produse și servicii digitale revoluționare, vor fi cele care vor câștiga supremația pe piață. Acest lucru presupune învățare, adaptare și scalare. Urmând această direcție, criza Covid-19 se convertește într-un facilitator al evoluției și al transformărilor digitale care ne vor conduce la consolidarea și maturizarea domeniului IT.
de Ovidiu Mățan
de George Popa
de Vasile Boris
