ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 140
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 102
Abonament PDF

Educația tehnică, adevărata energie de adaptare a IMM-urilor

Mihai Talpoș
Cofondator @ Școala Informală de IT



DIVERSE


Părintele teoriei stresului, Hans Selye, demonstra încă din anii 1970 că rezistența omului la diverși stresori, și implicit calitatea vieții sale, depind, într-o manieră fundamentală, de energia de adaptare specifică fiecărui om [1].

Epuizabilă sub efectul oricărui tip de stres continuu, această forță enigmatică (energia de adaptare) trebuie așadar gestionată cu mult simț de răspundere, căci numai cu ajutorul ei putem să combatem epuizarea și chiar să ne prelungim viața [1].

În lumina tuturor acestor constatări, exercițiul imaginativ de a utiliza cunoștințele obținute de cercetătorii stresului în materia managementului companiilor, confruntate și ele cu diverse forme de stres, poate deveni un exercițiu deopotrivă interesant și util.

Știm că în mediul de afaceri stresul este omniprezent, toți managerii, fără excepție, confruntându-se cu diverse forme de manifestare ale acestuia. De la stresul cauzat de insuficiența resurselor (umane, financiare sau de oricare alt fel), la stresul legat de volatilitatea cadrului legislativ și reglementar din sfera afacerilor, toate cauzează, la nivelul companiilor, reacții organizaționale de adaptare, greu de concentrat într-un singur scenariu (fundamental) de acțiune. Mai degrabă putem vorbi și aici, ca și în cazul teoriei stresului oamenilor, de existența unui sindrom general de adaptare, format dintr-un cumul de semne și simptome, mai ușor sau mai dificil de identificat.

Ultimii ani însă, adaugă (fără drept de tăgadă) în complexul de simptome caracteristice sindromului de adaptare a companiilor în general și al IMM-urilor, în special, o serie de manifestări suplimentare și complexe, ce țin de ireversibilul proces al digitalizării.

Se ridică astfel întrebarea: În acest "vacarm simptomatic", în care sunt nevoite companiile să-și desfășoare activitatea, mai există vreun "combustibil al vieții", la care acestea să poată face apel pentru a ieși din starea patologică anostă în care stresul cotidian, suprapus cu cel al digitalizării sau chiar al efectelor pandemiei cu COVID-19, le-a adus?

Răspunsul, din fericire, este: Da! "Combustibilul unei vieți antreprenoriale" îndelungate îl reprezintă educația de care dispun resursele umane ale companiilor. Rațiunea acestei ipoteze este simplă și rezidă în faptul că educația angajaților este un atu, o "energie de adaptare" care odată dobândită se manifestă implicit și "hotărăște asupra viitorului și asupra tendințelor vieții" (așa cum, plastic, explica pedagogul german Adolph Diesterweg, încă din anii 1800).

Studii recente efectuate în țara noastră de către reprezentanții platformei economica.net arată, de pildă, că cel mai mare obstacol în procesul de digitalizare al IMM- urilor din România îl constituie îngrijorarea antreprenorilor că investiția în transformarea digitală nu va fi recuperată [2]. Ori, în cea mai mare măsură, această impresie este generată de insuficienta educație, de data aceasta din sfera economică, în general, și a managementului investițiilor, în particular.

Nevoile acute de educație ale IMM-urilor din România țin așadar de un cadru de cunoaștere pluridisciplinar, în care aspectele specifice educației tehnice joacă un rol covârșitor. În luna septembrie a anului curent, sub egida Digital Stack (divizia B2B a Școlii informale de IT) s-a desfășurat o amplă cercetare documentară, menită a reliefa nevoile de training din zona de IT & Software, existente la nivelul IMM-urilor din România.

Concluziile cercetării menționate arată că nevoile de training tehnic ale IMM-urilor din țara noastră, pot fi grupate în trei mari categorii:

  1. Cursuri de bază, cum ar fi "utilizarea Internetului în afaceri", "infrastructuri digitale", "e-commerce" "work remotely instruments" sau "social media marketing". Toate acestea sunt vitale IMM-urilor românești, companiile de acest gen fiind, în marea lor majoritate, literalmente absente de pe Internet. Elocvent în acest sens este studiul efectuat de CNIPMMR, potrivit căruia 7 din 10 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră nu au un website [3]. Stadiul incipient în care se afla IMM-urile românești în ceea ce privește utilizarea Internetului în afaceri este confirmat și de studiul realizat de reprezentanții platformei economica.net, care arată că ponderea firmelor din România ce utilizează platformele de socializare este de maxim 8% [4].

  2. Cursuri de nivel mediu, precum "Business Analysis", "Enterprise Resources Planning", "securitate cibernetică", "Baze de Date", "Front-end", "IoT" sau "DevOps". Elocvente pentru dimensiunea nevoilor de pe acest segment sunt concluziile studiului realizat de PWC, potrivit cărora România se clasează pe ultimele locuri în  "Digital Economic and Society Index" (DESI) și în ceea ce privește: facturarea electronică sau securitatea cibernetică [5]. De altfel, despre nevoile acute din sfera securității cibernetice vorbește și un studiu internațional, citat de financialintelligence.ro. Potrivit acestuia, peste 80% dintre routerele folosite acasă de către angajați, pe perioada lockdownului, s-au dovedit a fi vulnerabile în fața potențialelor atacuri cibernetice. E-mailurile prezintă, de asemenea, un risc important pentru organizații; în peste 90% dintre cazurile în care PC-urile au fost infectate, documentele atașate unor e-mailuri au fost sursa atacului, iar 96% dintre breșele de securitate nu sunt descoperite decât câteva luni mai târziu [6].

  3. Cursuri de nivel avansat, pe tematici cum ar fi: "Big Data", "RPA", "VR", "Android", "AI" sau "Machine Learning". Nevoile din sfera automatizării proceselor survin natural sub efectul transformărilor digitale accelerate ce au loc la nivelul tuturor ecosistemelor de business. Așadar, IMM-urile trebuie să se pregătească pentru un viitor apropiat în care nu doar automatizarea internă a unor procese va fi necesară ci și o automatizare a tuturor proceselor documentare existente între ele și parteneri, furnizori, clienți, instituții financiare sau administrative [7]. Pe de altă parte, conform studiului realizat de IMWorld & IPSOS, principalele tehnologii care vor avea impact asupra modelelor de business la care vor face apel antreprenorii în următorii trei ani sunt: Automated workflows; Big Data & Cloud; BI & Predictive Analytics; Artificial Intelligence; Social Media Platforms; Internet of Things (IoT); Robotics and Machine Automation; AR & Virtual Reality [8].

"În pregătirea procesului de transformare tehnologică în care toate firmele trebuie să intre, am structurat servicii de educație pe toate cele trei categorii de nevoi. Astfel, Digital Stack vine cu o personalizare atentă a trainingurilor tehnice, care sunt adaptate la nevoile reale ale companiilor. Digitalizarea nu mai este așadar o opțiune, ci o necesitate, atât pentru IMM-uri, cât și pentru restul tipurilor de companii sau instituții publice. Companiile medii și mijlocii vor deveni în curând companii puternic tehnologizate și, în acest context, au mare nevoie să-și pregătească angajații."

Iată, deci, că digitalizarea este mult mai mult decât o schimbare convențională, căci depășește deja toate tiparele pe care ni le-am fi putut imagina. Într-un astfel de context, "energiile de adaptare" la care companiile sunt nevoite să facă apel ar trebui să fie (într-un scenariu idealist) inepuizabile. Din păcate însă, la fel ca și în cazul oamenilor, "tot ce este capabil de adaptare poartă în sine și capacitatea de epuizare [1]. Altfel spus: consumarea stocului de putere de rezistență a companiilor este oarecum inerentă, dacă acestea nu vor înțelege rapid importanța covârșitoare a investițiilor în educație continuă a resurselor lor umane.

Educația angajaților rămâne, așadar, cel mai important resort al sustenabilității afacerilor, ea având capacitatea de a se transforma în "sufletul" acestora din urmă și în singurul element transmisibil, din generație în generație.

Bibliografie

[1] Hans Seyle, 1984, Știința și viața. Editura Politica, București, pag. 214

[2] Lidia Neagu, 2020, IMM-urile româneşti au făcut cele mai mici investiţii în tehnologie din UE în 2019. Articol Internet, sursa: https://www.economica.net/imm-urile-romanesti-au-facut-cele-mai-mici-investitii-in-tehnologie-din-ue-in-2019_187657.html, consultată la data de 26.11.2020

[3] Ramona Cornea, 2019, Consiliul Naţional al IMM-urilor: 7 din 10 întreprinderi mici şi mijlocii nu au un site. Viitoarea sesiune a programului Start-Up Nation trebuie să pună accentul pe digitalizare, Articol Internet, sursa: https://www.zf.ro/companii/consiliul-national-al-imm-urilor-7-din-10-intreprinderi-mici-si-mijlocii-nu-au-un-site-viitoarea-sesiune-a-programului-start-up-nation-trebuie-sa-puna-accentul-pe-digitalizare-18668245, consultată la data de 26.11.2020

[4] Anca Olteanu, 2017, România are un potențial mare în sectorul IT, dar ocupă ultimul loc din UE la capitolul digitalizare, Articol Internet, sursa: https://www.mediafax.ro/economic/romania-are-un-potential-mare-in-sectorul-it-dar-ocupa-ultimul-loc-din-ue-la-capitolul-digitalizare-16800976, consultată la data de 26.11.2020

[5] Sursa: http://arhiva.comunic.ro/article/analiz%C4%83-pwc-rom%C3%A2nia-are-un-poten%C5%A3ial-foarte-mare-de-dezvoltare-%C3%AEn-sectorul-it-%C3%AEns%C4%83-se?qt-articole=1

[6] Sursa: https://financialintelligence.ro/securitatea-cibernetica-unul-dintre-cele-mai-mari-riscuri-pentru-companii/, consultata la data de 26.11.2020

[7] Lidia Neagu, 2020, DocProcess anunţă o nouă etapă de expansiune în afara Europei, Articol Internet, sursa:
https://www.economica.net/docprocess-anunta-o-noua-etapa-de-expansiune-in-afara-europei_190319.html, consultata la 26.11.2020

[8] Sursa: http://imworld.ro/2018/digitalizarea-in-mediul-de-business-din-romania-in-2019-studiu-de-perceptie/, consultata la 23.10.2020

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO