Recunosc că filmele Science Fiction (SF) se află în topul preferințelor mele. De fiecare dată când revăd câte un film SF din anii '90 îmi dau seama că, de fapt, suntem deja acolo și că SF este doar un concept definit de o perioadă de timp și de tehnologia disponibilă la un moment dat.
Odată cu apariția calculatorului, ideea unei minți artificiale bazată pe rațiune a prins într-un final contur. De fapt, despre mașini inteligente și roboți autonomi care să înlocuiască munca omului se discută de aproape jumătate de secol, cam din anii '40.
Ce înseamnă inteligența artificială (IA) și cum va arăta viitorul? Este o întrebare al cărei răspuns se află doar în imaginația noastră. Practic, iată cum astăzi "ne așezăm" într-o lume plină de dispozitive smart, gata-gata să ne pregătească la nevoie chiar și cartofi prăjiți.
Tehnologia IA disponibilă astăzi nu poate să imite întru totul mintea umană… momentan. Sunt convinsă că acest aspect va fi diferit în anii ce vor urma.
Deși sunt oameni care asociază termenul de IA cu cel al unor roboți gata să cucerească lumea, scopul principal al acestor tehnologii rămâne totuși acela de a îmbunătăți semnificativ activitatea întreprinsă în viața de zi cu zi de către oameni.
Implementarea tehnologiilor IA împinge mai degrabă la reorientarea profesională a oamenilor și dobândirea de noi seturi de competențe, nu la înlocuirea acestora pentru că tehnologia IA are nevoie de oameni care să o implementeze și să o ruleze.
Când vorbim despre inteligență artificială, ne referim la sisteme autonome care au capacitatea de a simula inteligența umană, de a lua decizii sau de a reacționa în funcție de informațiile de la mediul extern sau cele introduse deja în sistem. Un prim exemplu este Opportunity, plasat pe Marte în perioada 2004 - 2019.
Inteligența artificială se referă la cum folosim în mod inteligent datele disponibile și colectate din mediul extern. Unul dintre avantajele acestei tehnologii este reprezentată de cantitatea de date care poate fi gestionată într-un timp relativ scurt.
Cum creăm servicii care corespund cât mai mult profilului consumatorului - buyer personas, cum automatizăm procese și cum integrăm acest tip de inteligență cu alte dispozitive sau programe menite să ne ușureze viața de zi cu zi?
Sau, cum un software poate să ofere utilizatorului o experiență cât mai asemănătoare cu interacțiunea dintre două persoane, spre exemplu - boții de chat folosiți în customer support și care utilizează IA pentru a înțelege problemele clienților și pentru a oferi răspunsuri adecvate cât mai rapide.
Fără să ne dăm seama exact, beneficiem deja de avantajele inteligenței artificiale zilnic prin asistenți personali precum Siri sau prin aplicații care "au învățat" obiceiurile noastre, iar pe baza profilului personal trimit notificări ori recomandări.
Așadar, avem date! Marea întrebare este: ce facem cu ele? Fără doar și poate, înțelegerea beneficiilor folosirii IA reprezintă un avantaj competitiv în orice tip de business pentru că strategia unei companii se bazează în primul rând pe înțelegerea comportamentului clientului și a nevoilor sale. Iar, cum trendul actual impus de COVID-19 a forțat majoritatea businessurilor să se reorienteze și să se "digitalizeze", adică să treacă în online, este din ce în ce mai clar că folosirea inteligentă a tehnologiilor care ne permit realizarea unui profil "buyer persona" reprezintă baza care trebuie să stea la planul definirii obiectivelor strategice pentru anul viitor.
IA a revoluționat lumea marketingului digital prin faptul că astfel se pot corela mai ușor datele obținute prin analizele de piață cu strategiile dezvoltate. Avantajul competitiv vine din ușurința și rapiditatea prin care poți jongla între strategii și măsurarea obiectivelor vs. RoI.
Concret, softul "învață" comportamentul potențialului client și, în funcție de parametri, poate schimba strategia pentru a atinge obiectivul scontat sau a recomanda strategii de focus "one-to-one" pentru crearea unei experiențe mai degrabă personale a unui client cu un brand.
Să vorbim, de exemplu, despre "Strategia prețurilor dinamice". Acest tip de strategie este dezvoltată pe baza comportamentului nostru. Și poate că vă întrebați "Cum?".
Fiecare dintre noi are un profil în mediul online. Pentru businessuri, ne numim simplu: "persona" iar dacă suntem mai mulți cu un programe similare, seriale preferate similare, branduri preferate - atunci ne numim target. Prin orice "click" suntem monitorizați.
Mare parte dintre noi nu au citit integral niciodată termenii și condițiile folosirii unei aplicații. Prin acel "NEXT" am renunțat la cel puțin 80% dintre datele noastre făcând disponibil programul nostru de zi cu zi: la ce oră ne trezim, ce mâncăm/dacă mâncăm, cât dormim, ce haine ne plac, dacă preferăm să cumpărăm online, dacă mergem la cumpărături, ce magazin alegem, cât timp petrecem acolo ș.a.m.d.
Iar de aici este simplu. Să presupunem că în ultimele zile am vizualizat o pereche de pantofi. Am dat click, poate am și adăugat produsul în coș - vă amintiți butonul cu "Am înțeles" sau "Accept cookies?". Atunci, compania respectivă înțelege că îmi doresc produsul respectiv și având acces la datele mele (de exemplu, perioada lunii când cel mai probabil merg la cumpărături - corelat cu încasarea salariului), cel mai probabil va aplica o reclamă "targetată" în social media folosind strategia de mai sus.
Sigur că acesta este doar un exemplu din milioanele de posibilități mulțumite algoritmilor IA.
Însă IA se regăsește deja în foarte multe domenii de activitate. Spre exemplu, zeci de fabrici de producție profită deja de avantajele oferite de IA. Companii producătoare care au înțeles ca prin optimizarea parametrilor de producție își optimizează costurile și investițiile realizate.
Concret, colectarea datelor de la liniile de producție și transformarea lor într-un algoritm de predicție viabil eficientizează procesul de mentenanță care poate fi astfel realizat în afara ciclului de producție - prin urmare, nu afectează numărul de produse ce trebuie fabricate.
Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor de inteligență artificială poate contribui la soluționarea multora dintre problemele actuale ale societății noastre. Existența unor astfel de tehnologii fiabile, încadrate corespunzător într-un cadru legislativ și în care populația să aibă încredere, poate aduce numeroase beneficii pentru noi toți. Mai exact, asistență medicală mai bună, surse de energie mai ieftine, habitate sustenabile - pentru toate vietățile de pe glob, colectare selectivă automată, protecția mediului înconjurător, un transport mai curat și mai sigur și multe altele.
Pasul următor pare la îndemână: elaborarea de algoritmi de inteligență artificială care să permită comunicarea și colaborarea dintre dispozitive hardware și software în vederea atingerii unui scop comun. Adică, un fel de Wall-E interacționând cu Eva care reconstruiește un habitat pe o planetă abandonată redându-i viață prin cultivarea de flori și împrietenindu-se cu insecte.
Concluzia? Bruno Teyton, director de cercetare senior la International Data Corporation (IDC), una dintre cele mai mari companii de cercetare de piață la nivel global a declarat de curând faptul că "până în anul 2050, se preconizează că întreprinderile care adoptă inteligența artificială (IA) vor avea o creștere de 100% a productivității lor".
A înțelege și a aplica strategii bazate pe inteligență artificială reprezintă ceva mai mult decât a deține o afacere, înseamnă a crește un business sustenabil, frumos, în mod organic.
Iar acest aspect presupune, înainte de toate, o schimbare organizațională majoră nu numai la nivel de proceduri și operațiuni ci la nivel de cultură a organizației.
Schimbare, de altfel necesară, prin care organizaţia va trece la o stare de echilibru a fluxului, care asigură supravieţuirea şi dezvoltarea la una prin care organizația devine de fapt "matură", capabilă să deruleze proiecte în condițiile actuale.
de Ovidiu Mățan
de Gabriel Pop
