Am trecut de jumătatea anului 2020, o perioadă care va rămâne cu siguranță în memoria colectivă mult timp de acum înainte. Schimbările majore la nivel mental, în structura și mai ales în comportamentul social, se vor putea observa mai concret abia peste ceva timp, însă vântul schimbării își face simțită prezența.
Una din principalele modificări ale vieții cotidiene odată cu lockdownul a fost reprezentată de munca de acasă. Dacă în 2019 se estima că aproximativ 7,9% din populația activă de pe pământ lucra de acasă regulat, în 2020, odată cu extinderea pandemiei la nivel global, procentul celor care lucrează din propria locuință a crescut enorm, estimarea ar fi undeva la 18% din populația activă a globului. Această schimbare importantă nu poate trece neobservată. Mai mult, nu are cum să nu lase o amprentă adâncă în cutumele oamenilor și chiar companiilor.
Cel mai mult de suferit a avut păstrarea conectivității între colegi. Munca din birourile moderne a cunoscut de-a lungul timpului o evoluție graduală: de la Revoluția Industrială, când oamenii au migrat în număr foarte mare din zonele rurale înspre cele urbane pentru a-și căuta un loc de muncă în fabrici, ajungând să își desfășoare activitatea într-un spațiu comun, la revoluția internetului, declanșată 200 de ani mai târziu, când același principiu al muncii comune este luat în considerare de companii care investesc în crearea unor spații moderne, în care angajații să poată schimba idei, în timp ce se relaxează pe canapea.
Un birou nu mai reprezintă doar o masă și un computer, ci a devenit un spațiu unde ai libertatea să te joci sau să citești în pauză, să stai la cafea cu colegii și să faci sesiuni de brainstorming în timp ce asculți muzică rock. Iau formă și culturile organizaționale, iar fiecare angajat începe să se identifice cu firma în care lucrează, nu doar la nivel profesional ci și la nivel personal. Aceste aspecte au dus nu doar la crearea unui mediu atractiv, ci și la [creșterea productivității](https://www.forbes.com/sites/deloitte/2020/04/14/covid-19-and-the-board-a-chairs-point-of-view/#f55e86537161 ) și la conturarea atașamentului față de echipă și companie. Trecerea bruscă, odată cu lockdownul, de la viața activă de birou și interacțiune socială directă la munca exclusiv remote și întâlniri în mediul online a generat noi modalități de adaptare atât din partea companiilor, cât și din partea angajaților.
Anul acesta a adus cu sine, odată cu pauza unei planete întregi din cauza virusului COVID-19, și transferul muncii de la birou către spațiul personal al fiecăruia, pe o perioadă aparent fără o dată concretă de expirare (cel puțin deocamdată). În majoritatea companiilor, în special cele din industria IT, întâlnirile din mediul online au luat locul meetingurilor din sălile de ședințe sau cel al discuțiilor creative din pauzele de cafea.
Încet, prioritatea fiecărui angajat s-a mutat strict pe dorința de a acorda prioritate performanței, iar relațiile interumane au trecut pe locul secund. Studii la nivel internațional sau survey-uri interne ale companiilor au arătat faptul că productivitatea angajaților s-a menținut, însă online-ul nu a putut înlocui și nevoia de conexiune și interacțiune socială. Nu este un secret faptul că viața profesională presupune și lupta cu idei în contradictoriu, cu discuții de brainstorming, implică să te ridici de la birou și să te miști, să schimbi idei sau chiar experiențe personale cu colegii de echipă. Spațiile moderne de birou concepute pentru a alimenta interacțiunea socială pot fi stupi de activitate și creativitate[^5]. În lipsa acestor spații, mulți dintre cei care își doresc să schimbe idei cu ceilalți colegi, fie din propria echipă, fie din companie, au găsit alte forme de a se întâlni. Și asta nu doar în mediul online.
Cel puțin până în prezent, putem determina două perioade: cea a lockdownului și cea de după relaxarea treptată a restricțiilor. Prima a venit mai brusc și poate mai intens, însă conferințele video ne-au prezentat și o altă lume, una mai personală, a celor cu care lucrăm zilnic: unii cu copiii, alții cu animalele de companie pe lângă ei, îmbrăcați elegant sau din contră, în hoodie. Chiar dacă de la distanță, menținerea unei conexiuni umane reprezintă un factor important pentru orice proiect de succes. A doua perioadă ne-a prins mai pregătiți și mai dornici de contact social. Unii au stabilit să meargă la prânz împreună, alții au găsit metode și mai plăcute de a se revedea cu colegi, prin schimbarea de la working from home la working from a chalet or a terrace. Indiferent de alegeri, reîntâlnirile cu cei pe care doar cu câteva luni în urmă îi vedeam zilnic este o dovadă a faptului că oricât ar fi de evoluată tehnologia, avem nevoie atât de interacțiune și contact social, cât și de apartenența la o comunitate profesională care să rezoneze cu principiile noastre.
De aproximativ două secole încoace, viața profesională a avut în centru nevoia de comunicare și schimb de idei. Evoluția spațiilor de birou unde ne desfășuram până de curând activitatea a contribuit și mai mult la tot ce înseamnă conexiune și apartenența la comunitate. Anul 2020 a schimbat interacțiunea directă cu cea din online și mulți dintre noi ne-am adaptat rapid și am găsit alte modalități de a rămâne în contact direct cu colegii.
de Ovidiu Mățan
de Adi Popa
de Ovidiu Mățan
