În anul 2000 a început revoluția tehnologică a device-urilor mobile, iar în acel moment Generația Y (a celor născuți între anii 1977-1994) a adoptat aceste tehnologii integrându-le în viața lor cu multă ușurință. Explicația științifică este însă una mai simplă: creierul nostru este organul care consumă cea mai mare cantitate de energie (aproximativ 20%, inima consumă doar 5-7%) din totalul de energie disponibilă în corpul uman.
Creierul va căuta mereu modalități cât mai ușoare și cu un consum cât mai redus de energie pentru a funcționa. Acest lucru a fost dovedit și de un studiu în care au fost implicați peste 2000 de participanți, cărora li s-a monitorizat activitatea cerebrală inclusiv prin EEG (electroencefalogramă) și s-a descoperit că din anul 2000 și până în prezent puterea noastră de concentrare (aka - attention span) a scăzut în medie de la 12 secunde la doar 8 secunde, iar ca lucrurile să fie și mai amuzante, vestitul peștișor auriu (aka - The Goldfish) are o putere de concentrare de 9 secunde. Faptul că sursele noastre de informare s-au diversificat, multiplicat și totul este extrem de accesibil ne-a făcut să fim mai comozi în modul de a învăța și de a asimila noi informații, atât din punct de vedere a cantității acesteia cât și a timpului acordat acestui proces. Majoritatea celor care doresc să se dezvolte nu sunt dispuși să urmărească video-uri mai lungi de 4 minute, conform unui studiu realizat de firma Deloitte. Tot în acel studiu se mai menționează faptul că în medie suntem întrerupți din ceea ce facem cam la fiecare 5 minute și ceea ce este și mai ironic este că sursa acestor întreruperi o reprezintă chiar aplicațiile și instrumentele de colaborare și muncă pe care le folosim. Iar în final, s-a observat că în medie angajații sunt dispuși să aloce doar 24 de minute pentru activități de training și dezvoltare dintr-o săptămână. Sunt sigur că mulți dintre voi vă gândiți că voi nu sunteți așa, dar să nu uităm că evoluția nu înseamnă neapărat dezvoltare, ci mai degrabă adaptare.
Ținând cont de acest context, singurul mod în care putem să continuăm dezvoltarea competențelor angajaților este să folosim tot acest avans tehnologic în procesul de livrare a informațiilor necesare, iar aceasta a fost nevoia principală ce a dus la crearea sistemelor de management al proceselor de învățare ( LMS - Learning Management System). Acestea sunt, de fapt, platforme virtuale care oferă o varietate de posibilități, de la trasee ghidate de training, până la autonomie totală oferită angajatului în ceea ce privește propria-i dezvoltare profesională și personală.
Aceste sisteme reușesc să compenseze o parte din neajunsurile adaptative pe care utilizarea tehnologiei le-a creat în noi. Astfel, ele operează în principal în mediul online și aplică principii de micro-learning și blended learning pentru a livra conținut. Concret, se concentrează pe a oferi pachete de informații scurte, bine structurate, într-un format digital prietenos și informal, cu aplicabilitate practică imediată - pe scurt, te învață să faci ceva foarte specific, cu puțin timp alocat, așa cum îi place creierului nostru.
Un alt aspect important ce definește un LMS este că acesta oferă libertate de decizie și autonomie utilizatorului în a-și alege singur conținutul ce urmează să fie parcurs, ceea ce face ca experiența utilizatorului să capete o relevanță și o importanță mult mai mare față de un training clasic, tocmai pentru că alegerea de a participa a fost una personală nefiind constrânsă de context sau alți factori externi. Versatilitatea software-ului LMS folosit e foarte importantă în acest sens deoarece ar trebui să ofere posibilitatea utilizatorului să-și creeze propriile trasee de învățare, să poată să pună pe pauză conținutul urmărit și să reia când dorește, să ofere posibilitatea socializării cu alți utilizatori (80% din tot ceea ce învață un angajat la job are loc prin interacțiuni cu colegi, coechipieri sau manageri) pentru a putea schimba idei, cere opinii și explora diverse soluții.
Ca parte de integrare a unui LMS atât în workflow-ul zilnic dar și în viața angajatului, platforma trebuie să ofere acces complet de pe toate device-urile inteligente (telefoane, tablete, laptop etc.), iar funcția de Căutare/Search devine esențială ținând cont că peste 70% din angajați apelează la motoare de căutare pentru a învăța ceva necesar jobului lor.
Facem din nou apel la știință pentru a demonstra importanța și impactul unui asemenea sistem implementat corespunzător. Conform unui studiu[^5] realizat în peste 60 de țări, fiind chestionați 885 de responsabili de L&D de la companii de top, angajații doresc ca procesele lor de dezvoltare și training să fie caracterizate de următoarele aspecte, în ordinea importanței:
Iar sistemele LMS reușesc să livreze toate aceste aspecte într-un pachet foarte atractiv pentru utilizator și eficient pentru organizație.
Fie că dorim să cumpărăm sau să dezvoltăm un LMS pentru organizația din care facem parte, e important să începem acest proces de la utilizator și de la particularitățile modului de învățare a acestuia. Să ținem, de asemenea, cont de faptul că evoluția nu înseamnă neapărat creștere, iar astfel de sisteme de management al dezvoltării angajaților reprezintă cu siguranță viitorul. Nu am susținut în vreun moment că aceste platforme ar putea înlocui interacțiunile umane fizice, dar consider că ar fi extrem de util să conștientizăm beneficiile importante pe care ele le aduc ambelor părți, atât angajatului cât și organizației și cât de bine ar putea să completeze abordările clasice de training și dezvoltare.
de Anett Stoica
de Ovidiu Mățan
