Tema evenimentului de lansare al numărului 95 / mai 2020 a fost Re-Start iar în acest context am discutat despre criza actuală, startup-uri și companii. Invitații noștri au fost:
Ovidiu Mățan: Vă invit să vă prezentați fiecare pe scurt
Mihai Frențiu: Lucrez la Metro Systems de 7-8 ani. Coordonez programele de incubare pentru startupuri, iar anul trecut am lansat în Cluj brandul Tech N' Trade care este umbrela care îi adună pe antreprenorii locali clujeni.
Andrei Kelemen: Sunt Director Executiv la Cluj IT Cluster de șapte ani. Suntem o organizație care reunește peste 80 de organizații, peste 60 fiind companii de IT. Avem nouă universități membre ale clusterului nostru (Cluj, București, Iași, Sibiu, Petroșani etc.). Avem și organizații catalizator, suport, de la Primărie la Consiliul Județean sau la alte comunități.
Mircea Vădan: Lucrez în domenii precum startup discovery, startup scouting, workshopuri. Am fondat Cluj Startups în 2013 care a avut inițiative și în domeniul sănătății. Lucrez la două companii: Activize care se ocupă de programe de accelerare și inovație corporate și Techmatch, unde ajut firmele de IT să își găsească leaduri și clienți.
Mircea, cum a afectat criza startupurile din România?
Mircea Vădan: A fost un șoc relativ mare. În zona de fundraising, lumea se întreabă dacă investitorii mai investesc. Statistic vorbind, în ultimele două luni s-au făcut mai puține investiții comparativ cu anul trecut. În ceea ce privește B2B, achiziții a avut și ea de suferit intrând într-o zonă de freeze. Multe startupuri s-au orientat către zona de produs și alternative la activitățile lor. De exemplu, startupurile din zona de restaurante s-au axat pe delivery, startupurile din zona de HR au făcut baze de date cu cei disponibilizați. Autoritățile române au fost preocupate cu probleme care nu au vizat startupurile, dar comunitatea de startupuri s-a mobilizat foarte bine și diverse organizații au început să facă cluster de resurse și să transparentizeze procese. De exemplu, identificau nevoia de măști sau alte echipamente și au încercat să identifice software pentru menținerea evidenței resurselor, pentru comunicare rapidă. Situația nu mai provoacă panică și observ că există fonduri europene destinate startupurilor. Referitor la proiectele legate de Covid-19 inițiate de Comisia Europeană se căutau idei pe sănătate, pe remote work, pe viață socială. Au fost și echipe românești care au venit cu propuneri, dar trebuie să vedem cum să îi susținem mai departe.
Andrei, tu ai perspectiva companiilor. Ați avut inițiative lăudabile precum Barometrul Covid. Cum au fost afectate companiile din Cluj IT Cluster în special?
Andrei Kelemen: Am reacționat destul de repede și am demarat acest proiect intern numit Barometrul Covid-19. Constatările pe care le-am făcut se pot extrapola cu ușurință la nivelul industriei per ansamblu. A scăzut volumul afacerilor: proiecte stagnate sau anulate pentru 66% din respondenții noștri. Proiectele noi au scăzut dramatic. Autoritățile nu au fost interesate și nu vor fi interesate de soarta industriei IT, deoarece există percepția că noi suntem relativ feriți de criză. Este corect deocamdată, dar, așa cum arată datele, vor fi efecte. Organizăm o ședință în care vom discuta cu toți membrii despre problemele cu care ne confruntăm. Am inițiat o platformă internă de sharing resources on the bench, funcțională momentan. Practic companiile cu resurse disponibile le pot posta pe această platformă anonim, iar prin facilitarea noastră pot discuta cu companii care au nevoie de aceste resurse. Pe perioada celor două luni am acționat concertat. De exemplu, am lansat un apel în interiorul clusterului, iar în 24 de ore am strâns echipament IT pe care l-am donat Inspectoratului de Situații de Urgență. Am oferit Universității de Medicină o mică soluție software utilizată de Departamentul de Genomică pentru prelucrarea automată a datelor legate de Covid. Datele nu au mai fost transferate manual ci automatizate.
Mihai, conduci partea de incubator la METRO SYSTEMS/ Tech N' Trade. Ce sunt acestea și cum au fost afectate de criză?
Mihai Frențiu: Tech N' Trade oferă suport startupurilor din ecosistemul local. Avem și un spațiu deschis entuziaștilor IT care pot veni la Tech N' Trade Club pentru schimb de idei. Suntem la al 3-lea program de incubare, iar suportul pe care îl dăm startupurilor din retail-wholesale, HoReCa, traders e că aceștia pot accesa informația și resursele noastre pentru a-și valida ideile. Criza ne-a obligat să închidem spațiul destinat clubului și pe cel destinat incubatorului, dar criza a facilitat planul nostru de a ne extinde la nivel național, deoarece totul s-a întâmplat online. Fără a ști că va urma criza, planul nostru pentru anul acesta s-a concentrat asupra zonei HoReCa și asupra digitalizării sau inovării. Ne-am adaptat rapid la criză. Momentan, facem înscrieri pentru programul destinat soluțiilor HoReCa în perioada de revenire după criză. Criza ne-a dat o direcție mai clară. Anul trecut, o aplicație de rezervări și preordering, Flamingo App, a fost dezvoltată ca parte a incubatorului. Aplicația este relevantă în contextul actual - minimizarea timpului de așteptare.
Andrei, multe companii s-au mutat online. Este aceasta o oportunitate doar pentru unii?
Andrei Kelemen: Lucrurile sunt mai nuanțate. În cadrul barometrului pe care l-am rulat lunar până acum (va fi trimestrial de acum înainte) am pus întrebări legate de munca de acasă executivilor. Spre surprinderea mea, majoritatea au fost mulțumiți de productivitatea muncii de acasă. Pentru mulți, revenirea la birou nu va fi principala opțiune, iar mulți vor merge pe modelul mixt (unii vor lucra de la birou, iar alții de acasă). Pentru industria IT, procesul de tranziție a fost mult mai ușor decât pentru alte industrii. Provocările au ținut de împăcarea vieții de familie cu viața profesională. Nu cred că vom avea un reviriment viguros al HoReCa, motivele fiind psihologice. Ca în orice criză, sunt niște aspecte care accelerează niște procese. Dacă ne jucăm cărțile corect, am putea crește competitivitatea unor sectoare. Digitalizarea accelerată poate fi un atu pe termen mediu și lung. Totul depinde de politicile din sectoarele respective. Am avut o propunere legislativă, care a fost și aprobată în această perioadă, legată de formarea digitală continuă. Înainte de criză, toată formarea continuă (conform unei ordonanțe anacronice din anul 2000) trebuia să se desfășoare la fața locului, adică la locul unde furnizorul organiza trainingul. Cu criza, am ajuns în punctul în care tot parcursul unui curs autorizat, acreditat poate fi făcut online. Deocamdată, măsura e temporară, dar dorim permanentizarea acestei decizii, ceea ce se traduce în oportunități pentru categorii sociale care nu aveau până acum șansa de a participa la cursuri.
Mircea, cum vezi companiile mutate online? Există oportunități pentru startupuri?
Mircea Vădan: Startupurile nu erau ancorate în birouri, fiind vorba de echipe mici, dar oportunitățile vin în legătură cu reducere a costurilor. Cred că e o oportunitate pentru eficientizare și pentru creștere remote a echipei. Se preconizează că 25% din startupuri se vor închide și nu vor apărea altele noi pe termen scurt. Prudența e mai mare, KPI-urile aplicate de investitori s-au schimbat, iar unele startupuri au început să facă outsourcing pentru a supraviețui.
Andrei Kelemen: Utilizarea fondurilor europene pentru startupuri ar trebui să fie o prioritate. Spiritul antreprenorial trebuie întreținut, adus la lumină, iar aici e nevoie de intervenție publică.
De ce nu se mută toate instituțiile statului online? De ce nu se dau proiecte mari companiilor locale după modelul Estoniei?
Andrei Kelemen: E greu replicabil, deoarece acolo avem o națiune mică, bine poziționată tehnologic. Şi la noi, autoritățile au fost obligate să facă pași de nevoie. Autoritatea pentru Digitalizarea României a preluat niște proiecte importante.
Mihai, grupul din care faci parte (METRO) este offline, adică produsele le iei de la magazin. Cum vedeți voi mutarea în online?
Mihai Frențiu : Comportamentul de cumpărare se va modifica datorită sensibilității la protecția socială. Vor crește vânzările planificate. Se va merge mai rar la cumpărături, dar se va cumpăra mai mult. Se va oferi suport comunității locale de producători. Pe noi ne-a luat prin surprindere suspendarea socializării cu colegii. Revenirea la birou se va efectua gradual, deoarece e necesară.
de Anett Stoica
de Ovidiu Mățan
