ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 151
Numărul 150 Numărul 149 Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 95
Abonament PDF

Trăind într-o lume a start-upurilor

Alexandru Petre
Agile Master @ Metro Systems



STARTUPS


Sunt o persoană entuziastă, dornică să pună sub semnul întrebării orice "status quo" ori de câte ori este necesar. Acum doi ani, am devenit Scrum Master într-o corporație, iar acum sunt Agile Master la METRO SYSTEMS. În acest context, titlul poate induce în eroare, la prima vedere, și vă determină, poate, să vă întrebați cum pot să pretind că înțeleg cum e să dezvolți un start-up când eu, de fapt, lucrez la o companie mare, de succes.

Răspunsul este destul de simplu. În timp ce lucrez la o companie mare, am devenit parte a unei comunități interne ce este încurajată să se comporte precum un start-up și să experimenteze cu idei, să le valideze intern, iar apoi să le promoveze. Prin urmare, facem toate activitățile pe care le face și un start-up. Avem un buget mic și multe idei inovatoare pe care dorim să le testăm pentru a ieși apoi cu ele pe piața externă.

Piața noastră externă este compusă din comunități din afara METRO, start-upuri și orice persoană care dorește să aprofundeze practicile Agile și Product Management.

Motivul pentru care avem succes cu ideile noastre este curajul. Dacă aveți curajul să testați și să experimentați cu idei, aveți șanse mari să atingeți inimile oamenilor, să șocați și să promovați produse ce vor da tonul unei noi tendințe.

Desigur, nu am putea să ne comportăm precum un start-up dacă nu ar exista METRO SYSTEMS, companie ce încurajează antreprenoriatul și intraprenoriatul la toate nivelele cultivând cultura de tip start-up la nivel de companie.

"De la lansarea sediului nostru din Cluj-Napoca, am lansat inițiativa de a oferi suport antreprenorilor locali. S-a numit Tech'n Trade HUB. Timpul a trecut și după toate activitățile cu prototipuri, inițiativa a devenit mai matură, devenind Tech'n Trade Incubator. Avem încă multe de învățat.

 Dacă anii trecuți, Tech'n Trade Incubator activa în principal în Cluj-Napoca, anul acesta am extins programul la nivel național.

 Ne aflăm în etapa de înscrieri la al 3-lea program extern, #rebootHoReCa, dedicat ideilor și start-upurilor care vor revigora domeniul HoReCa în perioada post-carantină.

 O altă premieră este că am lansat incubatorul și în rândul colegilor de la METRO SYSTEMS, iar o echipă va lucra precum un start-up pentru trei luni.

 Viziunea programelor curente, dar și provocarea, dacă e să fim onești, este de a combina Antreprenoriatul cu Intraprenoriatul, într-o experiență coerentă." - Mihai Frențiu, Coordonator Startup-uri @ Tech'n Trade

În societatea de azi, "orientată pe experiențe", dezvoltarea la timp, cu rezultate bune și într-un mod iterativ este căutată, dorită pentru a îmbunătăți creșterea viitoare a afacerii. Loialitatea clienților este influențată mereu în mod pozitiv când schimbi modul de a dezvolta și modul de lucru pentru a asigura cele mai bune experiențe pentru client.

Experiențele avute m-au învățat cum să anticipez și să depășesc majoritatea așteptărilor clienților, adaptându-mă la schimbare și înțelegând cum funcționează împreună forma și funcția. Am găsit o sursă de inspirație în Lean toolbox - care m-a ajutat să înțeleg cum să cartografiez punctele cheie din experiența utilizatorului și să identific cauzele problemelor.

Bineînțeles, pentru o companie mai mare care oferă deja servicii/produse/experiențe, îmbunătățirile sunt mai ușor de implementat. Este greu când începi o afacere nouă, când cauți echilibrul între nevoile clientului și fezabilitate, iar apoi transpui o viziune în ceva fizic/digital ce poate fi folosit de oameni. Vi se pare ușor? Cu siguranță, nu este ușor!

Trebuie să începeți de undeva, e nevoie de un plan, de coordonare, iar uneori puteți trece pe modul comandă și control cu o gândire blocată în viziunea voastră, fără a asculta opinia clienților și fără a-i ține în bucla de feedback.

Dacă vă aflați în situația de mai sus, nu vă impacientați și analizați dacă metodele Lean ar putea fi soluția la problemele voastre.

În primul rând, să explicăm diferențele și asemănările dintre Lean Manufacturing și Lean Start-Up. LEAN conține trei concepte cu obiective diferite.

Lean Manufacturing

Cea mai bună definiție a Lean Manufacturing o găsim pe Wikipedia, definiția fiind extrem de precisă.

"Lean Manufacturing este o metodă sistematică pentru minimizarea risipei ("Muda") din cadrul unui sistem de manufacturare fără a sacrifica productivitatea. Lean ia în calcul și risipa (sau deșeurile) rezultate ca urmare a suprasolicitării ("Muri") și risipa creată ca urmare a volumului de muncă neunitar ("Mura"). Dacă lucrăm ținând cont de perspectiva clientului care consumă un produs sau un serviciu, "valoarea" este o acțiune sau un proces pentru care un client este dispus să plătească."

În mod cert, unele dintre practicile folosite în Lean Manufacturing sunt specifice pentru industria de fabricație (see JIT - Just in time manufacturing). Conceptul despre care auzim cel mai frecvent , folosit și aplicat în alte industrii este KANBAN.

Kanban, tradus cuvânt cu cuvânt din japoneză, înseamnă "semn pe tablă" un sistem de programare pe ore dezvoltat pentru îmbunătățirea eficienței. Termenul Kanban vine de la cardurile care monitorizează producția într-o fabrică. Scopul acestui sistem este limitarea muncii care este în desfășurare (pentru Toyota a trebuit limitată inventarierea în exces), îmbunătățirea vizibilității și îmbunătățirea eficienței prin minimizarea risipei.

În multe industrii, Kanban a devenit un instrument eficient pentru a oferi suport sistemelor companiilor, pentru a promova transparența și a reduce risipa când dezvoltăm soluții noi.

Lean Software Development

Prima transpunere a proceselor Lean Manufacturing în domeniul dezvoltării software are drept origine cartea "Lean Software Development: An Agile Toolkit", scrisă de Mary Poppendieck și Tom Poppendieck în 2003. Cartea are rădăcini în principiile tradiționale Lean și face o comparație între propriul toolbox și practicile Agile corespondente.

Principiile dezvoltării Lean sunt similare cu Lean Manufacturing, fiind menționate în carte astfel:

Un alt fapt interesant este că Lean Software Development este considerat Agile Software Development Method. Prin urmare, companiile ce trec prin transformare Agile vor folosi o combinație de principii și instrumente Lean-Agile.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă recomand să citiți cartea și să extrageți ceea ce se potrivește nevoilor voastre.

Lean Startup

Revenind la viața din cadrul unui start-up, am realizat un ghid scurt pentru a vă putea începe călătoria cu Lean Startup, o metodologie introdusă de Eric Ries, care promovează cicluri de dezvoltare mai reduse care să vă permită să constatați rapid dacă afacerea voastră este viabilă și fezabilă. Această strategie poziționează clienții potențiali pe primul loc, raportat la oferta voastră.

Conform lui Eric Ries "prima lui companie, Catalyst Recruiting, a eșuat deoarece el și colegii lui nu au înțeles dorințele și nevoile clienților, dar și pentru că au investit prea mult timp și prea multă energie în lansarea inițială a produsului."

-The Lean Startup Book

Crearea produsului în mod iterativ ajută start-upurile să reducă riscurile, să evite ieșirea excesiv de târzie pe piață, cu funcționalități care nu sunt necesare, să se îndrepte în direcția corectă monitorizând reacția clienților pentru fiecare versiune de produs și pentru fiecare din funcționalitățile versiunilor.

Bineînțeles, ca în orice paradigmă sau metodologie, este util să avem o listă de pași pe care să îi putem folosi imediat. Iată primii pași din lumea Lean Startup:

1. Testați-vă produsul în permanență și ajustați-vă strategia pe baza feedbackului de la utilizatori.

Tranziția spre abordarea Lean pornește de la o idee. Trebuie efectuate corecții structurate pentru a testa strategia la nivel teoretic, referindu-vă mereu la produs și la motorul care determină creșterea companiei, sugerează Eric Ries. Companiile care nu se pot adapta în urma feedbackului de la utilizatori vor stagna. Pentru start-upuri, poate fi un dezastru ireparabil.

2. Livrați ceva cu funcționalități minimale, ceva utilizabil dar simplu, adică Minimum Viable Product (MVP - produs minim viabil).

Realizarea unui produs minim viabil este o etapă importantă pentru metodologia de măsurare-învățare din cadrul strategiei Lean Startup (definită mai jos).

Astfel, o companie poate primi feedback de la utilizatori și își poate adapta produsul sau serviciile conform dorințelor utilizatorilor, creând un MVP cu funcționalități minime, esențiale.

Sfatul meu: Evitați să construiți un produs cu foarte multe funcționalități și lansați-l cât de repede pe piață, deoarece următorii pași ai dezvoltării Lean sunt legați de existența acestui MVP.

3. Efectuați măsurători și învățați de la clienți

După ce realizați și lansați un MVP, începeți să extrageți date pentru a estima impactul produsului în rândul clienților voștri, pentru a afla ce trebuie îmbunătățit, pentru a construi continuu pe baza acestei înțelegeri.

Deci, aceasta este o buclă feedback care va permite produsului vostru să ajungă la cea mai bună versiune a sa. Accentul trebuie pus doar pe feedbackul pe care îl primiți. Nu dezvoltați funcționalități care nu sunt necesare în produs.

Cât despre instrumentele folosite, internetul este foarte generos. Vă recomand să faceți o cercetare despre Miro ca să vedeți cum se potrivește acesta cu viziunea și bugetul vostru, mai ales acum în contextul pandemiei când trebuie să lucrăm la distanță.

Cele mai folosite instrumente din cadrul metodei Lean Startup sunt:

Toate sunt versiuni ce se bazează una pe cealaltă. Să zicem că aveți o varietate de opțiuni din care să o alegeți pe cea mai bună pentru afacerea voastră.

În concluzie, nucleul tuturor valorilor și a principiilor Lean este o buclă simplă - construiți-măsurați-învățați - ce vă permite să minimizați risipa și să maximizați valoarea.

Referințe:

  1. JIT - Just in Time Manufacturing
  2. Lean Software Development: An Agile Toolkit Book
  3. The Lean Startup by Eric Reis

NUMĂRUL 150 - Technologiile SAP ABAP

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects