Cluj IT Beautiful Minds, Ing. Mircea Bocu O poveste despre Viitor

Adelina Chișu
Director @ Ghepard Communication



Atilla Varga
Cercetător ştiinţific @ Institutului de Istorie Cluj

Elaborarea celui dintâi volum din Istoria IT-ului clujean a început cu o poveste în care un istoric pasionat de interdisciplinaritate l-a întâlnit pe unul din prestigioșii decani de vârstă ai Generației de Aur care, acum mai bine de o jumătate de secol, a început să deschidă ferestre largi spre cercetarea de performanță în domeniul informaticii.

Aparent o ecuație cu mai multe necunoscute, întâlnirea cu cel care și-a adus un aport consistent la coordonarea unor strălucite proiecte ce au condus la realizarea primelor generații de calculatoare performante ale Transilvaniei și ale României deopotrivă s-a dovedit a fi un privilegiu de neuitat. Acesta a favorizat construirea unor punți trainice către istoria nespusă a celor care, prin Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj (I.T.C.), au contribuit mult ca școala românească de informatică să ocupe un loc binemeritat în clubul select al elitelor care au excelat în sfera de IT de pe plan continental.

Ing. Mircea Bocu, pionier al informaticii clujene, a urmat în perioada 1954-1959 Facultatea de Electronică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. La scurt timp după absolvire, a activat în calitate de inginer la Întreprinderea "Înfrăţirea" din Oradea până în anul 1962, când a fost angajat la Institutul de Calcul din Cluj-Napoca al Academiei Române.

În anul 1968 a fost cooptat la Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj, implicându-se, în mod activ, în derularea celor mai importante proiecte conturate de Şcoala Clujeană de IT: Calculatorul D.A.C.I.C.C. 1, Calculatorul D.A.C.I.C.C. 200, primul Display Românesc, Calculatorul CE-400 CESAR, aplicaţii medicale cu prelucrări de imagini etc.

Calculatorul D.A.C.I.C.C. 1 (Dispozitiv Automat Cifric al Institutului de Calcul Cluj), creat la Cluj în perioada 1959-1963 a avut meritul de a fi fost primul calculator românesc cu tranzistoare şi memorie internă cu ferite. Succesul calculatorului a fost cu atât mai mare cu cât, prin D.A.C.I.C.C. 1, România devenea a 11-a ţară din lume care reuşea să construiască un calculator electronic cu tranzistori. Pe plan intern, acesta era cel de-al treilea dispozitiv din prima generaţie de calculatoare. Deși a apărut după calculatoarele realizate la București și Timișoara, D.A.C.I.C.C. 1 le-a fost superior acestora prin tehnologie și performanțe. Pentru realizarea dispozitivului s-a recurs la o tehnologie mixtă: tuburi electronice, tranzistoare şi ferite. Calculatorul avea o unitate aritmetică serială şi instrucţiuni cu o singură adresă.

Calculatorul electronic D.A.C.I.C.C. 200 a fost proiectat în intervalul 1964-1968 de către colectivul de ingineri format din: Mircea Bocu, Gheorghe Farkas, Jolanda Juhász, Daniel Beloiu, Monica Donescu, Tudor Mureşan, Mihai Muşteanu. În faza finală a proiectului au mai lucrat şi Mircea Pătru, Dan Cigmăian şi Petre Soreanu. S-a dovedit a fi cel mai performant calculator din generaţia a doua, construit în România cu proiect și materiale autohtone până la fabricarea, în anii '70, a calculatoarelor Felix sub licență.

Calculatorul CE-400 C.E.S.A.R. (Calculator Electronic Specializat pentru Artilerie Română), construit în intervalul 1975-1978 s-a dovedit a fi unul din cele mai de succes proiecte militare secrete, stârnind foarte mult interes pe plan internațional.

Specialiştii clujeni, pe care ing. Mircea Bocu i-a coordonat în cadrul acestui proiect deschizător de drumuri, erau nume deja consacrate în cercetarea de performanță din sfera de IT. La aceştia, s-au mai adăugat şi alţii noi care, de asemenea, au excelat în sfera lor de activitate. În cazul Calculatorului CESAR, la partea de hardware, au lucrat: Ing. Mircea Bocu (şef de colectiv), fiz. Augustin Terec, ing. Sergiu Nedevschi, fiz. Selinger Sándor, ing. Jolanda Juhász, ing. Dan Cigmăian, ing. Mircea Pătru, ing. Meer Peter, fiz. Coroiu Ion, fiz. Ţapu Marian şi mat. Bende Béla. La definitivarea părţii de software a Calculatorului C.E.S.A.R. și-au adus contribuția: mat. Liviu Negrescu, mat. Mircea Fernea, mat. Maria Mitrov şi ing. Luciana Peev.

La mai bine de patru decenii de la asemenea performanțe notabile, Ing. Mircea Bocu rămâne încă o legendă vie a informaticii românești de înalt nivel a cărui poveste am descoperit-o treptat, iar prin aceasta o întreagă generație.

Întâlnirea aceea cu unul din patriarhii cercetării informatice a început ca o curiozitate prin care un explorator pasionat al trecutului, venit dintr-un univers paralel, a încercat să se apropie și să înțeleagă mai bine o lume despre care, aparent, nu erau foarte multe lucruri de spus. Până la urmă, cine își putea imagina că, în vremurile cenușii ale regimului de tristă amintire, în inima Transilvaniei, chiar se făcea performanță remarcabilă în domeniul calculatoarelor, iar proiectele interdisciplinare, ce se conturau în acel centru al excelenței care a fost până la urmă I.T.C. Cluj, aveau ecou în lumea bună a cercetării informatice din această parte a continentului.

Istoria IT-ului clujean este, într-adevăr, o poveste despre idei geniale în IT, despre proiecte interdiscipinare deschizătoare de drumuri în anii 1968-1991, dar mai presus de toate, despre oameni care prin forța minții lor ne-au adus Viitorul mai aproape.

Povestea ing. Mircea Bocu este implicit și povestea acelei generații de temerari ai științei despre care, din păcate, s-a scris prea puțin până acum. În zilele de azi avem tehnică de calcul, avem posibilități remarcabile de cercetare, putem inova și, mai presus de toate, suntem în măsură să apropiem oameni și lumi din cele mai diverse prin intermediul tehnologiei de cel mai înalt nivel. Dar oricum ar fi, nu putem uita cine suntem, de unde venim și care au fost cei dintâi deschizători de drumuri într-un domeniu cu care, azi, ne mândrim atât de mult mai ales în această urbe. În anul 2003, ing. Mircea Bocu și alți doi cercetători de elită ai Clujului au fost decorați de către Preşedenţia României cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România. Este o recunoaștere simbolică ce a întârziat trei decenii și jumătate, dar care are menirea să ne reamintească și azi că un Om și o generație, prin munca depusă, ne vor spune mereu cea mai frumoasă poveste a Clujului despre Viitor…