ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 94
Abonament PDF

Cluj IT Beautiful Minds, Ing. Mircea Bocu O poveste despre Viitor

Adelina Chișu
Director @ Ghepard Communication



Atilla Varga
Cercetător ştiinţific @ Institutului de Istorie Cluj



DIVERSE

Elaborarea celui dintâi volum din Istoria IT-ului clujean a început cu o poveste în care un istoric pasionat de interdisciplinaritate l-a întâlnit pe unul din prestigioșii decani de vârstă ai Generației de Aur care, acum mai bine de o jumătate de secol, a început să deschidă ferestre largi spre cercetarea de performanță în domeniul informaticii.

Aparent o ecuație cu mai multe necunoscute, întâlnirea cu cel care și-a adus un aport consistent la coordonarea unor strălucite proiecte ce au condus la realizarea primelor generații de calculatoare performante ale Transilvaniei și ale României deopotrivă s-a dovedit a fi un privilegiu de neuitat. Acesta a favorizat construirea unor punți trainice către istoria nespusă a celor care, prin Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj (I.T.C.), au contribuit mult ca școala românească de informatică să ocupe un loc binemeritat în clubul select al elitelor care au excelat în sfera de IT de pe plan continental.

Ing. Mircea Bocu, pionier al informaticii clujene, a urmat în perioada 1954-1959 Facultatea de Electronică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. La scurt timp după absolvire, a activat în calitate de inginer la Întreprinderea "Înfrăţirea" din Oradea până în anul 1962, când a fost angajat la Institutul de Calcul din Cluj-Napoca al Academiei Române.

În anul 1968 a fost cooptat la Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj, implicându-se, în mod activ, în derularea celor mai importante proiecte conturate de Şcoala Clujeană de IT: Calculatorul D.A.C.I.C.C. 1, Calculatorul D.A.C.I.C.C. 200, primul Display Românesc, Calculatorul CE-400 CESAR, aplicaţii medicale cu prelucrări de imagini etc.

Calculatorul D.A.C.I.C.C. 1 (Dispozitiv Automat Cifric al Institutului de Calcul Cluj), creat la Cluj în perioada 1959-1963 a avut meritul de a fi fost primul calculator românesc cu tranzistoare şi memorie internă cu ferite. Succesul calculatorului a fost cu atât mai mare cu cât, prin D.A.C.I.C.C. 1, România devenea a 11-a ţară din lume care reuşea să construiască un calculator electronic cu tranzistori. Pe plan intern, acesta era cel de-al treilea dispozitiv din prima generaţie de calculatoare. Deși a apărut după calculatoarele realizate la București și Timișoara, D.A.C.I.C.C. 1 le-a fost superior acestora prin tehnologie și performanțe. Pentru realizarea dispozitivului s-a recurs la o tehnologie mixtă: tuburi electronice, tranzistoare şi ferite. Calculatorul avea o unitate aritmetică serială şi instrucţiuni cu o singură adresă.

Calculatorul electronic D.A.C.I.C.C. 200 a fost proiectat în intervalul 1964-1968 de către colectivul de ingineri format din: Mircea Bocu, Gheorghe Farkas, Jolanda Juhász, Daniel Beloiu, Monica Donescu, Tudor Mureşan, Mihai Muşteanu. În faza finală a proiectului au mai lucrat şi Mircea Pătru, Dan Cigmăian şi Petre Soreanu. S-a dovedit a fi cel mai performant calculator din generaţia a doua, construit în România cu proiect și materiale autohtone până la fabricarea, în anii '70, a calculatoarelor Felix sub licență.

Calculatorul CE-400 C.E.S.A.R. (Calculator Electronic Specializat pentru Artilerie Română), construit în intervalul 1975-1978 s-a dovedit a fi unul din cele mai de succes proiecte militare secrete, stârnind foarte mult interes pe plan internațional.

Specialiştii clujeni, pe care ing. Mircea Bocu i-a coordonat în cadrul acestui proiect deschizător de drumuri, erau nume deja consacrate în cercetarea de performanță din sfera de IT. La aceştia, s-au mai adăugat şi alţii noi care, de asemenea, au excelat în sfera lor de activitate. În cazul Calculatorului CESAR, la partea de hardware, au lucrat: Ing. Mircea Bocu (şef de colectiv), fiz. Augustin Terec, ing. Sergiu Nedevschi, fiz. Selinger Sándor, ing. Jolanda Juhász, ing. Dan Cigmăian, ing. Mircea Pătru, ing. Meer Peter, fiz. Coroiu Ion, fiz. Ţapu Marian şi mat. Bende Béla. La definitivarea părţii de software a Calculatorului C.E.S.A.R. și-au adus contribuția: mat. Liviu Negrescu, mat. Mircea Fernea, mat. Maria Mitrov şi ing. Luciana Peev.

La mai bine de patru decenii de la asemenea performanțe notabile, Ing. Mircea Bocu rămâne încă o legendă vie a informaticii românești de înalt nivel a cărui poveste am descoperit-o treptat, iar prin aceasta o întreagă generație.

Întâlnirea aceea cu unul din patriarhii cercetării informatice a început ca o curiozitate prin care un explorator pasionat al trecutului, venit dintr-un univers paralel, a încercat să se apropie și să înțeleagă mai bine o lume despre care, aparent, nu erau foarte multe lucruri de spus. Până la urmă, cine își putea imagina că, în vremurile cenușii ale regimului de tristă amintire, în inima Transilvaniei, chiar se făcea performanță remarcabilă în domeniul calculatoarelor, iar proiectele interdisciplinare, ce se conturau în acel centru al excelenței care a fost până la urmă I.T.C. Cluj, aveau ecou în lumea bună a cercetării informatice din această parte a continentului.

Istoria IT-ului clujean este, într-adevăr, o poveste despre idei geniale în IT, despre proiecte interdiscipinare deschizătoare de drumuri în anii 1968-1991, dar mai presus de toate, despre oameni care prin forța minții lor ne-au adus Viitorul mai aproape.

Povestea ing. Mircea Bocu este implicit și povestea acelei generații de temerari ai științei despre care, din păcate, s-a scris prea puțin până acum. În zilele de azi avem tehnică de calcul, avem posibilități remarcabile de cercetare, putem inova și, mai presus de toate, suntem în măsură să apropiem oameni și lumi din cele mai diverse prin intermediul tehnologiei de cel mai înalt nivel. Dar oricum ar fi, nu putem uita cine suntem, de unde venim și care au fost cei dintâi deschizători de drumuri într-un domeniu cu care, azi, ne mândrim atât de mult mai ales în această urbe. În anul 2003, ing. Mircea Bocu și alți doi cercetători de elită ai Clujului au fost decorați de către Preşedenţia României cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România. Este o recunoaștere simbolică ce a întârziat trei decenii și jumătate, dar care are menirea să ne reamintească și azi că un Om și o generație, prin munca depusă, ne vor spune mereu cea mai frumoasă poveste a Clujului despre Viitor…

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO