ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 140
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 92
Abonament PDF

Istoria IT-ului Clujean în documentele Serviciilor Secrete

Adelina Chișu
Director @ Ghepard Communication



DIVERSE


Proiectul demarat de Ghepard Communication, prin Adelina Chişu şi partenerii ei de prestigiu: NTT DATA România, Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române, Darian DRS., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca etc. îşi propune să restituie comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale povestea unei Generaţii de Aur care, prin forţa minţii şi puterea de inovaţie, a străpuns Cortina de Fier, ducând, astfel, renumele şcolii clujene de informatică acolo unde a excelat elita mondială a cercetării de performanţă din sfera inteligenţei artificiale.

Dincolo de o carte de istorie despre munca remarcabilă a specialiştilor clujeni în IT, din vremuri de altădată, proiectul în sine este o veritabilă provocare, dar, în acelaşi timp, şi un exerciţiu de erudiţie şi echilibru. Un istoric din tânăra generaţie (dr. Varga Attila de la Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române), un academician de renume internaţional (prof. univ. dr. Sergiu Nedevschi) şi unul din pionierii informaticii româneşti (ing. Mircea Bocu), decorat de Preşedintele României cu Ordinul Naţional în Grad de Cavaler pentru merite deosebite în dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei, se întâlnesc în acelaşi proiect şi, totodată, pe coperta aceleiaşi cărţi.

Miza este povestea unei generaţii de minţi sclipitoare de la Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca (I.T.C.) şi proiectele lor memorabile prin care au scris pagini de aur în istoria informaticii româneşti şi nu numai. Această generaţie de excepţie, deşi a activat în perioada unui regim totalitar, a găsit, totuşi, inspiraţia, resursele şi capacitatea de a crea inteligenţă artificială de cel mai înalt nivel, concurând, astfel, cu succes alţi poli de putere din industria de IT de pe plan continental. Minţile Sclipitoare ale IT-ului transilvan. Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj (I.T.C. Cluj) -1968-1991- în documentele Serviciilor Secrete este o carte de istorie despre spirite elevate, inteligenţă artificială, putere, prietenii de-o viaţă, performanţă în cercetare, spionaj, dar mai ales despre bătălia pentru supremaţie în dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei de-o parte şi de alta a Cortinei de Fier. Era, atunci, o perioadă tulbure, când marile puteri ale lumii se aflau într-o cursă contra cronometru pentru întâietate tehnologică, generând, astfel, dese tensiuni într-unul din cele mai periculoase conflicte din câte a cunoscut vreodată omenirea: Războiul Rece.

Într-un asemenea context delicat, care nu o dată a riscat să degenereze într-un conflict nuclear mondial, o ţară mică din fostul lagăr socialist reuşea, cu succes, să fie exportator de inteligenţă artificială. România, respectiv Clujul îşi câştigase un loc meritoriu pe harta europeană a reperelor în producţia de IT. Cartea, pe care cei trei specialişti o propun publicului larg, este, întâi de toate, un tribut de apreciere şi respect faţă de munca unor oameni cărora performanţa de azi din sfera de IT le datorează atât de mult. Clujul, la ora actuală, se mândreşte cu faptul că a devenit un reper naţional în tot ceea ce înseamnă excelenţă în domeniul fascinant al inteligenţei artificiale. Cu toate acestea, rădăcinile sunt adânci, iar tradiţia, pe acest plan, coboară mult în timp.

.jpg)

Anul acesta se împlinesc exact şase decenii de când Pionierii Informaticii Clujene au reuşit să pună în practică un prim proiect ce viza crearea inteligenţei artificiale.

Demersul lor a prins contur în ceea ce s-a numit, atunci, Calculatorul cu Relee MARICA - Mașina Aritmetică a Institutului de Calcul al Academiei Române. Iniţiatorii proiectului au fost academicianul Tiberiu Popoviciu şi Manfred Rosman, cercetător al Institutului de Calcul, ce făcea parte din echipa de automatizare. Calculatorul cel nou creat putea face adunări şi scăderi cu ajutorul releelor automate. La scurt timp după aceasta, şcoala clujeană de inteligenţă artificială a mai întregistrat încă două succese răsunătoare pe plan naţional şi internaţional: Calculatorul DACICC-1, creat între anii 1959-1963, respectiv Calculatorul DACICC-200 realizat în perioada 1964-1968 (Dispozitiv Automat Cifric al Institutului de Calcul Cluj).

Meritul realizării Calculatorului DACICC-1 a aparținut unor nume care, astăzi, fac parte din galeria monştrilor sacri ai informaticii româneşti: Mircea Bocu, Bruno Azzola, Gheorghe Farkas, Jolanda Juhász, Manfred Rossmann şi Liviu Negrescu. Deși a apărut după calculatoarele realizate la București și Timișoara, DACICC-1 le-a fost superior acestora prin tehnologie și performanțe.

În ceea ce priveşte Calculatorul DACICC-200, acesta a reprezentat încă o confirmare a renumelui de care dispunea Clujul ca pol de putere în industria naţională de inteligenţă artificială.

Nume deja consacrate în acest domeniu: Mircea Bocu, Gheorghe Farkas, Bruno Azzola, Daniel Beloiu, Jolanda Juhász, Tudor Mureșan, Mihai Mușteanu, Mircea Pătru, Petre Soreanu, Dan Cigmăian, Mircea Corpadea, Liviu Negrescu, Emil Munteanu, Teodor Rus, Ștefan Nițchi, Stein Hannes, Werner Schuster, Stela Laslău-Popescu și Mircu Mitrov au reuşit, în premieră, să creeze un calculator performant destinat unei alte instituţii decât cea care l-a proiectat.

Cu alte cuvinte, odată cu DACICC-200, pentru prima dată în România, s-a comercializat un calculator conceput şi realizat exclusiv în ţară, în beneficiul unei instituţii din afara domeniului informaticii. Era vorba despre Institutul Central de Cercetări Agricole din Bucureşti. Achiziţionând calculatorul construit la Cluj, instituţia bucureşteană şi, odată cu ea, cercetarea agricolă românească, se alinia, cu succes, ţărilor fruntaşe de atunci din spaţiul Europei Centrale şi de Est.

Departe de a se opri aici, performanţele şcolii clujene de inteligenţă artificială au continuat cu mult succes. Cele mai multe dintre ele, din cauza fostului regim de tristă amintire, au fost clasificate drept "Strict Secrete", beneficiind, astfel, de un regim special din partea autorităţilor de atunci.

După mai bine de jumătate de secol de tăcere, Arhivele Serviciilor Secrete, care au cunoscut, în detaliu, performanţele în sfera de IT conturate în spaţiul românesc în perioada de dinainte de 1989, s-au deschis finalmente. Odată cu aceasta, amintirile titanilor ştiinţei româneşti au prins din nou viaţă, iar poveşti fascinante despre pionerii clujeni ai informaticii româneşti şi proiectele lor deschizătoare de drumuri sunt pregătite să îşi ocupe locul de onoare în istoria ştiinţei şi în conştiinţa contemporanilor deopotrivă.

După o jumătate de secol, povestea Clujului despre performanţa în IT se reîntoarce spre oameni, spre ideile şi amintirile lor. Odată cu acest proiect, am redescoperit minţi luminate şi istorisiri care, după mai bine de 50 de ani, merită să fie spuse pentru a înţelege că cine nu are trecut, nu are nici viitor sau aşa cum s-a repetat nu o dată, atunci demult, când această disciplină era pe la începuturi:

Informatica clujeană este o poveste despre erudiţi care, timp de mai multe decenii, au înfruntat lipsa de documentaţie, de tehnologie şi de dotare pentru a arăta că, prin talent, pasiune şi ambiţie se poate ajunge la un profesionalism deosebit, depăşindu-se bariere care păreau insurmontabile...

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO