Proiectul demarat de Ghepard Communication, prin Adelina Chişu şi partenerii ei de prestigiu: NTT DATA România, Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române, Darian DRS., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca etc. îşi propune să restituie comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale povestea unei Generaţii de Aur care, prin forţa minţii şi puterea de inovaţie, a străpuns Cortina de Fier, ducând, astfel, renumele şcolii clujene de informatică acolo unde a excelat elita mondială a cercetării de performanţă din sfera inteligenţei artificiale.
Dincolo de o carte de istorie despre munca remarcabilă a specialiştilor clujeni în IT, din vremuri de altădată, proiectul în sine este o veritabilă provocare, dar, în acelaşi timp, şi un exerciţiu de erudiţie şi echilibru. Un istoric din tânăra generaţie (dr. Varga Attila de la Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române), un academician de renume internaţional (prof. univ. dr. Sergiu Nedevschi) şi unul din pionierii informaticii româneşti (ing. Mircea Bocu), decorat de Preşedintele României cu Ordinul Naţional în Grad de Cavaler pentru merite deosebite în dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei, se întâlnesc în acelaşi proiect şi, totodată, pe coperta aceleiaşi cărţi.
Miza este povestea unei generaţii de minţi sclipitoare de la Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca (I.T.C.) şi proiectele lor memorabile prin care au scris pagini de aur în istoria informaticii româneşti şi nu numai. Această generaţie de excepţie, deşi a activat în perioada unui regim totalitar, a găsit, totuşi, inspiraţia, resursele şi capacitatea de a crea inteligenţă artificială de cel mai înalt nivel, concurând, astfel, cu succes alţi poli de putere din industria de IT de pe plan continental. Minţile Sclipitoare ale IT-ului transilvan. Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj (I.T.C. Cluj) -1968-1991- în documentele Serviciilor Secrete este o carte de istorie despre spirite elevate, inteligenţă artificială, putere, prietenii de-o viaţă, performanţă în cercetare, spionaj, dar mai ales despre bătălia pentru supremaţie în dezvoltarea şi promovarea tehnologiei informaţiei de-o parte şi de alta a Cortinei de Fier. Era, atunci, o perioadă tulbure, când marile puteri ale lumii se aflau într-o cursă contra cronometru pentru întâietate tehnologică, generând, astfel, dese tensiuni într-unul din cele mai periculoase conflicte din câte a cunoscut vreodată omenirea: Războiul Rece.
Într-un asemenea context delicat, care nu o dată a riscat să degenereze într-un conflict nuclear mondial, o ţară mică din fostul lagăr socialist reuşea, cu succes, să fie exportator de inteligenţă artificială. România, respectiv Clujul îşi câştigase un loc meritoriu pe harta europeană a reperelor în producţia de IT. Cartea, pe care cei trei specialişti o propun publicului larg, este, întâi de toate, un tribut de apreciere şi respect faţă de munca unor oameni cărora performanţa de azi din sfera de IT le datorează atât de mult. Clujul, la ora actuală, se mândreşte cu faptul că a devenit un reper naţional în tot ceea ce înseamnă excelenţă în domeniul fascinant al inteligenţei artificiale. Cu toate acestea, rădăcinile sunt adânci, iar tradiţia, pe acest plan, coboară mult în timp.
Anul acesta se împlinesc exact şase decenii de când Pionierii Informaticii Clujene au reuşit să pună în practică un prim proiect ce viza crearea inteligenţei artificiale.
Demersul lor a prins contur în ceea ce s-a numit, atunci, Calculatorul cu Relee MARICA - Mașina Aritmetică a Institutului de Calcul al Academiei Române. Iniţiatorii proiectului au fost academicianul Tiberiu Popoviciu şi Manfred Rosman, cercetător al Institutului de Calcul, ce făcea parte din echipa de automatizare. Calculatorul cel nou creat putea face adunări şi scăderi cu ajutorul releelor automate. La scurt timp după aceasta, şcoala clujeană de inteligenţă artificială a mai întregistrat încă două succese răsunătoare pe plan naţional şi internaţional: Calculatorul DACICC-1, creat între anii 1959-1963, respectiv Calculatorul DACICC-200 realizat în perioada 1964-1968 (Dispozitiv Automat Cifric al Institutului de Calcul Cluj).
Meritul realizării Calculatorului DACICC-1 a aparținut unor nume care, astăzi, fac parte din galeria monştrilor sacri ai informaticii româneşti: Mircea Bocu, Bruno Azzola, Gheorghe Farkas, Jolanda Juhász, Manfred Rossmann şi Liviu Negrescu. Deși a apărut după calculatoarele realizate la București și Timișoara, DACICC-1 le-a fost superior acestora prin tehnologie și performanțe.
În ceea ce priveşte Calculatorul DACICC-200, acesta a reprezentat încă o confirmare a renumelui de care dispunea Clujul ca pol de putere în industria naţională de inteligenţă artificială.
Nume deja consacrate în acest domeniu: Mircea Bocu, Gheorghe Farkas, Bruno Azzola, Daniel Beloiu, Jolanda Juhász, Tudor Mureșan, Mihai Mușteanu, Mircea Pătru, Petre Soreanu, Dan Cigmăian, Mircea Corpadea, Liviu Negrescu, Emil Munteanu, Teodor Rus, Ștefan Nițchi, Stein Hannes, Werner Schuster, Stela Laslău-Popescu și Mircu Mitrov au reuşit, în premieră, să creeze un calculator performant destinat unei alte instituţii decât cea care l-a proiectat.
Cu alte cuvinte, odată cu DACICC-200, pentru prima dată în România, s-a comercializat un calculator conceput şi realizat exclusiv în ţară, în beneficiul unei instituţii din afara domeniului informaticii. Era vorba despre Institutul Central de Cercetări Agricole din Bucureşti. Achiziţionând calculatorul construit la Cluj, instituţia bucureşteană şi, odată cu ea, cercetarea agricolă românească, se alinia, cu succes, ţărilor fruntaşe de atunci din spaţiul Europei Centrale şi de Est.
Departe de a se opri aici, performanţele şcolii clujene de inteligenţă artificială au continuat cu mult succes. Cele mai multe dintre ele, din cauza fostului regim de tristă amintire, au fost clasificate drept "Strict Secrete", beneficiind, astfel, de un regim special din partea autorităţilor de atunci.
După mai bine de jumătate de secol de tăcere, Arhivele Serviciilor Secrete, care au cunoscut, în detaliu, performanţele în sfera de IT conturate în spaţiul românesc în perioada de dinainte de 1989, s-au deschis finalmente. Odată cu aceasta, amintirile titanilor ştiinţei româneşti au prins din nou viaţă, iar poveşti fascinante despre pionerii clujeni ai informaticii româneşti şi proiectele lor deschizătoare de drumuri sunt pregătite să îşi ocupe locul de onoare în istoria ştiinţei şi în conştiinţa contemporanilor deopotrivă.
După o jumătate de secol, povestea Clujului despre performanţa în IT se reîntoarce spre oameni, spre ideile şi amintirile lor. Odată cu acest proiect, am redescoperit minţi luminate şi istorisiri care, după mai bine de 50 de ani, merită să fie spuse pentru a înţelege că cine nu are trecut, nu are nici viitor sau aşa cum s-a repetat nu o dată, atunci demult, când această disciplină era pe la începuturi:
Informatica clujeană este o poveste despre erudiţi care, timp de mai multe decenii, au înfruntat lipsa de documentaţie, de tehnologie şi de dotare pentru a arăta că, prin talent, pasiune şi ambiţie se poate ajunge la un profesionalism deosebit, depăşindu-se bariere care păreau insurmontabile...
de Daniel Tatar
de Ovidiu Mățan
de Diana Oniga
de Mihai Talpoș