Am avut plăcerea de a discuta cu conf. dr. Dan-Andrei Sitar Tăut, profesor la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Departamentul de Informatică Economică. Drumurile noastre s-au intersectat în ultima vreme, datorită participării comune la paneluri de discuții, prezentări de proiecte sau la evenimente de lansare TSM. Interviul de față vine să ofere informații edificatoare cu privire la direcția de dezvoltare a secției de Informatică Economică, istoricul acesteia și la atuurile absolvenților.
Ovidiu Mățan: Una dintre întrebările care apare de multe ori atunci când discutăm despre Informatică Economică este despre specializarea absolvenților. Cum vezi oportunitățile acestora într-o industrie de IT din ce în ce mai dinamică, dar în nevoie crescândă de specialiști?
Dan Sitar: Ne bucurăm într-adevăr de una dintre cele mai dinamice piețe ale muncii, cu o excelentă absorbție a absolvenților, însă trebuie să conștientizăm și natura dinamicii respective.
Absolvenții din domeniul IT nu se mai mulțumesc cu statutul de executanți ai unor sarcini de outsourcing, încep să manifeste ambiții de antreprenoriat, să se angajeze pe platforme de freelancing, ori preferă organizațiile cu produs propriu și preocupare pentru inovare. Există desigur și absolvenți mai puțin aventuroși care preferă sarcini rezolvabile pe bază de "rețetă/șablon", ori din categoria celor interesați, în primul rând, de a acumula experiență cu o anumită tehnologie. În consecință, programul de studiu Informatică Economică încearcă să balanseze cele două atitudini, acoperind atât tehnologiile tradiționale, stabile și robuste, cât și pe cele netradiționale, supuse unui ciclu rapid de transformare.
Conf.dr. Dan-Andrei Sitar-Tăut
În domeniul nostru, lucrurile se mişcă deosebit de repede, iar noi trebuie să ţinem pasul atât cu amplitudinea cererii, obiectul trendului, însă fără a neglija consolidarea fundamentelor pe care se clădesc tehnologiile, de multe ori efemere. Numărul studenţilor de nivel licenţă a variat în timp: de la 60 în 1991, am crescut la 120, 150, datorită creşterii cererii pieţei muncii. De doi ani, avem 240, cărora li se mai adaugă studenţii de la învăţământ la distanţă.
Care este istoria înființării secției de Informatică Economică?
Dan Sitar: Cea mai mare facultate din ţară, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai - cunoscută după anul 2000 ca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, pe scurt FSEGA - s-a înfiinţat în anul 1961, fiind un continuator al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, fondate în 1920. Aşadar, anul viitor sărbătorim Centenarul.
Chiar din primii ani de la înfiinţare, s-au predat la diverse secţii din cadrul instituţiei discipline informatice, precum: "Maşini de calcul", "Mecanizarea evidenţei contabile", apoi "Organizarea şi mecanizarea lucrărilor de contabilitate" avându-i ca titulari (cronologic) pe distinşii Bálint Zoltán, Ioan Temeş, Dan Racoviţan, Nicolae Ghişoiu, Balogh Andrei, Keresztes Andrei, Grigore Moldovan, Kolozsi Eugen, Rodica Avram-Niţchi, Viorica Lazăr, Ligia Nistor, Alexandru Rusu şi Constantin Avornicului. După 1977, paleta de discipline informatice s-a diversificat şi noi profesori s-au alăturat corpului didactic: Victoria Oprean, Sabin Goron şi Dumitru Oprean. Anul 1990 este anul înfiinţării Catedrei de Informatică, prin unificarea colectivelor de Informatică din cadrul Catedrei de Contabilitate şi celei de Analiză, Statistică şi Matematică. În anul universitar 1991-1992 catedra capătă plus-valoare prin cooptarea a trei noi membri: Lucia Rusu (Farmec), Ştefan I. Niţchi (ITC) şi Nicolae Tomai (IIRUC). Tot acum debutează Programul de studii Informatică Economică întins iniţial pe 4 ani şi jumătate, elaborat după modelul ASE Bucureşti şi după o programă aliniată cu specializările Business Information Systems sau Bussiness Informatics din marile universităţi ale lumii. În anii următori, colectivul îi cooptează pe Ramona Lacurezeanu, Monica Ciaca, Cristian Bologa, alţi colegi venind ulterior. Catedra, mai apoi Departamenul de Informatică Economică, a fost condus de la început de către Dan Racoviţan - care devine ulterior prodecan al facultăţii (1996-2000), mai apoi decan (2000-2003) - şi Ştefan I. Niţchi (1996-2009). Cei doi regretaţi profesori putem spune pe bună dreptate că sunt părinţii sau ctitorii acestui departament şi specializări, având un spirit vizionar, prin implementarea unei abordări colaborativă a managementului departamentului.
Motivația înființării secției a fost de a complementa abilitățile de dezvoltare software (Calculatoare, Informatică) cu cele de analiză de business și cu cele manageriale, oferind totodată o bază celor interesați strict de a utiliza instrumente IT consacrate pentru activități economice. De aici și gama eterogenă de discipline, ce conferă flexibilitate în orientarea de după absolvire.
Ciclul de învăţământ s-a redus ulterior la 4 ani, iar odată cu implementarea sistemului Bologna din 2005-2006 s-a trecut la 3 ani. Programul de licenţă putea fi completat mai întâi de unul de studii aprofundate de 1 an, după care, în 2006 apar două programe masterale de 2 ani: Sisteme de Asistare a Deciziilor Economice şi E-Business. Din 2015, se alătură şi un masterat în linia engleză: Business Modeling and Distributed Computing. Traiectoria poate fi completată de un doctorat în domeniu.
În momentul de faţă, departamentul este condus de către dl. Cristian Bologa, care duce tradiţia mentorilor fondatori. Suntem un colectiv minunat format din 22 de cadre didactice, dintre care 18 au absolvit specializarea Informatică Economică, 20 finalizând doctoratul de profil.
Am văzut prezentări de proiecte de diplomă bine ancorate în realitatea businessurilor românești, idei originale și creative. Spune-ne un pic despre secretul și munca care se realizează în spate pentru a avea astfel de proiecte.
Dan Sitar: Într-adevăr, prin bunăvoinţa unuia dintre partenerii noştri - Betfair Romania Development - am organizat două ediţii ale unui workshop-pilot, "We bet on you. Are you in?" pentru premierea celor mai bune aplicaţii realizate de către studenţi, sub îndrumarea colegilor noştri, la finalizarea studiilor de nivel licenţă şi master. La ultima ediţie, am asistat la prezentări împreună cu colegul meu Robert Buchmann, însă neimplicându-ne în jurizare, lăsând aici "industria" să decidă. Noi i-am evaluat zilele anterioare în cadrul comisiilor de finalizare a studiilor, împreună cu ceilalţi absolvenţi. Am fost foarte încântaţi şi totodată mândri de studenţii noştri. Mă bucur că ai fost şi tu impresionat.
Proiectele de diplomă trebuie realizate pentru promovarea examenului de finalizare a studiilor, sub coordonarea cadrelor didactice. Temele abordate sunt o combinație între preferința studenților pentru anumite tehnologii și sugestiile date de profesorii coordonatori, conform cu specialitatea fiecăruia, însă, în general, orice proiect de diplomă trebuie să fie fundamentat pe capitole de analiză de business. Din 2018, am început să ţinem legătura mai strâns cu mediul de afaceri pentru a identifica modalități de colaborare în scopul de a integra în practică studenți care- ne dorim- să ajungă să realizeze proiecte de licență în cotutelă: academic şi business.
Munca din spate variază de la caz la caz, în funcție de atitudinea pe care o are studentul față de propriul proiect - unii își doresc ca acesta să fie una dintre piesele de rezistenţă din portofoliu, primul proiect de mare întindere pe care să îl poată menționa în CV, alții o văd ca pe un obstacol, care trebuie depășit pentru obținerea diplomei de absolvire și "mai văd eu după aia". De aici, derivă și o puternică diversitate în temele alese și profunzimea abordării lor. Încercăm să nu constrângem diversitatea temelor, creativitatea studentului, dar să încurajăm profunzimea abordării în limita ambiției şi dedicării fiecărui student.
Revin la ceea ce spuneam legat de acel workshop. Chiar dacă a fost un eveniment de mică anvergură, a avut un RoI (Return on Investment) excelent: au participat aproximativ 70% din cei înscrişi, dintre aceştia 30% au fost premiaţi, respectiv 50% au fost angajaţi la partener în următoarea jumătate de an. Așadar, sunt motive suficiente ca să creştem evenimentul împreună cu ceilalţi colegi din departament şi să cooptăm cât mai multe companii partenere. Mai mulţi parteneri însemnă mai multe premii, automat mai mulţi participanţi, vizibilitate mai bună, competiţie adevărată, ce să mai zic? Premiile nu reprezintă însă adevărata miză. Indirect, dar într-un climat win-win, dorim să realizăm o mini-expoziţie, o micro-piaţă de muncă, de ce nu, chiar bursă, în care să se întâlnească faţă în faţă printre cei mai tehnici potenţial angajaţi cu cei mai buni potenţial angajatori. Ar putea fi în 2020 o ediţie specială o dată cu Centenarul nostru.
Putem spune că absolvenții voștri sunt bine pregătiți pentru a înțelege partea de business și analiză din perspectiva dezvoltării unor noi produse și soluții IT. Spune-ne câteva detalii despre succesul unor foști absolvenți de-ai voștri.
Dan Sitar: Absolvenţii noştri sunt destul de bine integraţi pe piaţa muncii, iar ca profil pot accede de la tester la programator, pot fi data scientists, business analysts, pot opera pe partea de product, dar şi de economist pur. Dinamica domeniului IT solicită adaptabilitate, ceea ce de multe ori se traduce prin mobilitate. Sunt răspândiţi din România până în Burkina Faso, din Europa până în America de Nord, Africa sau Asia, pentru perioade mai scurte sau stabiliţi definitiv. Magnetismul anumitor zone geografice acţionează sezonier de la promoţie la promoţie, la fel şi ponderea celor care au ales latura economică, de business, sau pe cea a domeniului IT, dar în general, după acumularea unei experienţe, poziţiile ocupate sunt de management. Avem CEO, CTO, Project Manager, Product Manager, Team Lead, dar şi prorectori sau prodecani în diverse universităţi. Iar câteva exemple: Cristian Litan este prorector UBB, Petru Roman este Head of Data Delivery la Betfair, Marius Indrie este Lead Delivery Manager la Yonder, Dan Cristian este Business Unit Manager la Endava, Monica Mihăescu(Buxbaum) şi Iulia Reaboi(Ştefu) sunt IT Project Manager la Endava, respectiv AROBS, în timp ce Virgil Şoncutean este CEO la Allianz Ţiriac Romania.
De asemenea, cariera universitară a fost îmbrăţişată de unii absolvenţi, în cadrul departamentului, de la asistent la profesor: suntem 18 colegi, exponate de valoare regăsindu-se şi în alte departamente ale facultăţii, universităţii, precum şi în cadrul altor universităţi din ţară sau de peste hotare (exemplu Vîju Crina, conferenţiar la Carleton University, Canada). La polul opus, câţiva dintre absolvenţii noştri au devenit medici, folosind însă ca avantaj competitiv formarea iniţială, în timp ce unii foşti medici profesează cu succes în domeniul IT, graţie reconversiei profesionale în cadrul şcolii clujene de Informatică Economică.
Cum vezi tendința către antreprenoriat pentru dezvoltarea de noi produse a studenților voștri?
Dan Sitar: Clujul, România, nu duce lipsă de specialişti talentaţi şi firme de profil bine ancorate în mediul de afaceri şi cu rezultate remarcabile pe zona IT în diverse domenii. Cu toate acestea, trăim un paradox şi anume acela, că România este la coada clasamentului cu investiţii şi realizări pe anumite domenii din această industrie, în timp ce alte ţări sunt în frunte tocmai datorită ... specialiştilor noştri. Îţi dau un exemplu: Doina Precup, plecată în SUA în 1995 cu o bursă Fulbright este în prezent cercetător la Universitatea McGill şi pune punctul pe ... IA în Canada, conducând divizia de Inteligenţă Artificială a Google din Montreal, angrenată în programe guvernamentale strategice pe acest domeniu fierbinte. Cum stă România cu implementarea proiectelor pe IA?! Outsourcing-ul şi exportul de creiere contribuie la această contraperformanță. Exemplul nu este chiar întâmplător, fiind legat tot de departamentul nostru, doamna Precup fiind fiica doamnei şi d-lui Profesor Niţchi.
Totuşi, după cum am menţionat în răspunsul la prima întrebare, tendința către antreprenoriat începe să devină vizibilă, iar cultura start-up-ului se manifestă de ceva timp și la noi. Dacă IT-ul clujean s-a clădit multă vreme pe o cultură de tip outsourcing, credem că asistăm la începutul unei noi faze, în care etichetarea "Silicon Valley al Estului Europei" atribuită Clujului să nu fie doar declarativă (pentru contrast cu trecutul industrial), ci să reflecte apetență pentru inovare și explorare IT. Pentru asta încercăm să insuflăm studenților deopotrivă dorința de a investiga alternative tehnologice și de a avea o perspectivă de "product development".
Joi, 12.12, va avea loc un eveniment organizat de către FSEGA - Departamentul de Informatică Economică, unde studenții voștri vor avea ocazia să pună întrebări directe companiilor de IT clujene. Care sunt așteptările de la acest eveniment și cum crezi că va fi primit de către studenți?
Dan Sitar: Aşa cum ai spus, workshopul "De la Student la Angajat" este un eveniment în cadrul departamentului, însă meritele pentru ideea acestuia şi o mare parte din aspectele legate de organizarea lui îi revin colegei mele, Liana Stanca. Evenimentul s-a născut în urmă cu 4 ani cu scopul de a deschide un dialog între Informatică Economică şi firme, fiind un eveniment ce intră în aria învățării active. Fiecare participant, student, profesor, reprezentant de firmă, poate să învețe şi să se dezvolte. Vorbind despre workshopul "De la Student la Angajat" nu se poate să nu menționez nominal pe acele persoane, oameni cu viziune, actori ai mediului IT, fără de care Liana nu ar fi putut să-l demareze, şi anume: Gabriel Sobolu, Ciprian Caprioară, Paula Culda-Drăguşin(Ionescu) şi Călin Sâhlean. În plus, vreau să mulțumesc tuturor celor care la fiecare ediție au răspuns pozitiv acestui eveniment. Acum suntem la ediţia a IV-a şi sper să ajungem la a 100-a într-un format îmbunătățit şi adaptat, ancorat permanent în nevoile celor trei categorii de participanţi.
Anul acesta au răspuns invitaţiei 16 firme-partenere: Accesa, AEGON, AROBS, ASIS, Betfair Romania Development, Emerson, ENDAVA, EVOZON, iQuest, John Maxwell Team, Metro Systems, NTT DATA, Sage Intact, SOFTEX, Today Software Magazine şi Transilvania IT Cluster, firme preponderent din domeniul IT, sau cu divizii ori conexiuni puternice în acest domeniu. Anul trecut au fost cam jumătate din numărul acesta de firme şi am terminat spre ora 17, fără să ţinem pe cineva cu forţa. Consider că astfel de evenimente sunt extrem de utile şi ar trebui valorificate ca atare de către studenţi şi, de ce nu, şi de către noi, realizând un "bridging" între student şi angajator, între mediul de afaceri şi cel academic. Rar întâlneşti reprezentanţi ai celor mai de seamă firme IT locale, care să fie deschişi să răspundă unui număr atât de mare şi diversificat de întrebări adresate de participanţi.
Studenţii vor descoperi atât elementele care unesc firmele din domeniu cum ar fi politica de recrutare, dar şi cele care le diferenţiază prin cultura organizaţională proprie. Estimez o prezenţă de cel puţin 100 de persoane, însă orarele sau programul individual pot contribui într-un sens sau altul legat de această cifră.
Mulţumesc pe această cale încă o dată partenerilor noştri, colegilor care s-au implicat în organizare, facultăţii pentru asigurarea logisticii necesare desfăşurării evenimentului, studenţilor.
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
