În weekendul 9-11 noiembrie am participat, ca reprezentant al ClujCowork, la prima întâlnire internațională a creativilor din țară. Spații de coworking, huburi culturale, spații alternative și rezidențe artistice au fost reprezentate la Alba Iulia. Trebuie menționat că, momentan, Alba Iulia este singurul oraș din țară cu un manual de brand coerent.
Cât despre motivul conferinței o voi cita pe Cristina Nichimiș, project manager:
"Nu este o întâmplare faptul că proiectul Marea Unire a creativilor \@Alba Iulia are loc chiar în anul Centenarului. Ne-am dorit să sărbătorim acest moment istoric printr-un proiect inovator, printr-o mare unire a profesioniștilor din domeniul industriilor creative din România și din alte țări europene cu experiență remarcabilă."
Locul de desfășurare a fost Cetatea Alba Carolina. Aceasta a fost construită între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din România. Văzută din aer, cetatea are formă de stea cu 7 colțuri și este formată din trei sisteme de apărare: corpul principal al cetății, raveline (linia a doua) și contragărzile. Acestea au fost proiectate cu spații de depozitare a muniției, tunele de acces și cazemate. În prezent toate aceste spații au fost renovate și în spații culturale, expoziționale și administrative. Accesul se face prin șase porți, împodobite cu statui și reliefuri în stil baroc. Planul cetății a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Ștefan de Steinville, completată apoi de generalul Weiss. A fost realizată cu un rol strategic de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva ofensivei otomanilor, dar și de consolidare a puterii centrale pe plan local.
Au fost prezente 20 de echipe "creative": 18 din țară și 5 din Europa. Startul conferinței a fost dat de echipa organizatorică- Centrul Creativ Carolina, care a prezentat motivele proiectului dar și posibilitățile de colaborare.
Apoi, Manifest pentru Oradea a trecut în revistă planurile de viitor ale orașului de la vest de noi. Din Portugalia, Portugal Platform for Social Innovation, este o platformă trans-sectorială de colaborare dintre actorii instituționali și artiști, organizații non-guvernamenatale și comunitatea locală.
Invitat din Serbia a fost Culture Center Lab, un centru multifuncțional pentru creativi și nu numai. Din Brașov - Hub One Zero e un mix de cafenea, spațiu de coworking și evenimente. Echipa de la festivalul vizual AMURAL din Brașov a prezentat hubul creativ Vissual, "un loc pentru visare și realizare", după cum spune Răzvan Pascu, unul din fondatorii proiectului.
.jpg)
.jpg)
Iași Fab Lab ne-a povestit despre Cowork Tram- o colaborare cu administrația locală pentru renovarea și dotarea tramvaielor din Iași cu wi-fi, prize și un nou sistem de scaune. Tot de la Iași am aflat despre MERU- o cafenea alternativă care oferă rezidențe artistice și susține scena underground a orașului.
Galați Open Hub reprezintă colaborarea dintre comunitatea de business locală și de educație de a crea un spațiu pentru pasionații din IT&C.
De la Piatra-Neamț, Rubik Hub ne-a arătat că se poate închega o comunitate activă și în orașele mai îndepărtate de centrele mari ca București sau Cluj.
Cel mai bine reprezentat oraș din țară a fost Timișoara, cu trei huburi active: Timișoara Startup Hub, Cowork Timișoara, Ambasada și un spațiu în curs de realizare, și anume FORWork.
Nod Makespace din București, primul makerpace din România, a prezentat evoluția fabricii de bumbac și cum a reușit să catalizeze zona fostei fabrici de bumbac din București.
BASE Milano este un proiect comun a cinci companii locale centrat pe ideea de a crea un spațiu multi-funcțional de 12.000 mp, ce găzduiește artiști, evenimente, spații de coliving și coworking, dar și un bistro.
TARTRU Centre for Creative Industries, din Estonia, este un proiect fondat de Consiliul Local și oferă spațiu de producție și incubare de afaceri pentru 40 de companii.
LAVA Kulturhuset Stadsteatern, Stockholm, Suedia este unul din cele mai mari spații culturale din Nordul Europei. Obiectivul din spatele acestui proiect început acum 22 de ani, este de a putea găzdui toate tipurile de artă. Activitățile lor includ bibliotecă, teatru, film, expoziții muzică și dans.
.jpg)
.jpg)
Am plecat de la această întâlnire cu următoarele idei sau "lecții de bune practici":
Termenul "creativ" nu se limitează numai la domeniul artistic.
Poți să fii creativ în afaceri, în administrație sau contabilitate. De cele mai multe ori chiar este recomandat!
Comunitatea este necesară.
Fie că se referă la o comunitate formalizată sub o umbrelă administrivă (o organizație nonguvernamentală) sau nu, ai nevoie de oameni implicați și deschiși în a susține și schimba lucrurile, dar și de a învăța unii de la alții.
Colaborarea publică-privată este unul din factorii care pot crea comunități.
A avea în administrația locală sau regională un partener implicat activ, este o condiție esențială pentru a închega proiecte cu adevărat importante pentru comunitate.Cu toate că ne-am săturat să auzim asta, e adevărat ce se zice: când ne aducem împreună diferențele și lucrurile de care ne pasă, e mai multă energie, apar mai multe soluții, se arată și mai multă implicare. Diversitatea chiar ne face mai buni.
Și, nu în ultimul rând, networkingul.
Indiferent de țară sau oraș ne lovim de aceleași probleme: lipsa banilor, birocrație sau strategii limitative. Pe lângă empatia care se creează între oameni care au trecut prin lucruri similare, doar discutând și fiind creativ poți să găsești soluții și să treci peste aceste piedici.
În spatele acestei întâlniri este Cartierul Creativ Carolina, prima Asociație care se dedică creării unei infrastructuri permanente de cultură și artă în oraș, aducând laolaltă toate resursele lui creative și inovative.
de Ioana Dogaru
de Vlad Haiduc
