Numărul companiilor cu capital românesc precum și cel al companiilor multinaționale care vin pe piața locală se află în continuă creștere, situația economică pare destul de stabilă, iar rata șomajului în orașul Cluj este de aproximativ 1.6 %.
Apare astfel și o nevoie acută de forță de muncă, iar angajatorii, pe lângă clasicul salariu, recurg la tot felul de beneficii menite să facă joburile oferite candidaților cât mai dezirabile pentru. Dintre aceste beneficii, unul dintre cele mai întâlnite la nivel global este lucratul de la distanță sau remote.
La nivel macro, această nevoie a apărut o dată cu digitalizarea joburilor, moment în care oamenii și-au dat seama că au nevoie doar de un laptop, o conexiune bună la internet și un fotoliu confortabil pentru a-și face munca. Ba mai mult, din cauza multor alți factori contextuali (trafic, întârzieri, medii gălăgioase, priorități personale, etc.) lucratul remote a devenit ceva tot mai de dorit. Dacă acum zece ani, aceasta părea o utopie, în prezent devine din ce în ce mai mult un beneficiu standard din pachetul oferit. Chiar și așa, lucrurile nu sunt tocmai clare când e vorba de cum se desfășoară acest proces și există multe idei preconcepute. Pentru a putea avea o înțelegere mai bună asupra acestui beneficiu propun să ne uităm peste cercetările legate de acest fenomen și să încercăm să tragem câteva concluzii împreună.
Studiile, cercetările sau statisticile făcute pe acest domeniu sunt în mare parte realizate pe piețe din occident unde acest fenomen este prezent de mai mult timp.
În ceea ce privește percepția personală, cercetarea realizată de CandaLife a dezvăluit că angajații se consideră mai productivi când lucrează de acasă. Mai specific, aceștia au notat productivitatea lor la 7.7 din 10 în cazul muncii remote, în timp ce productivitatea de la birou a fost notată cu un scor de 6.5. Același studiu merge puțin mai departe și ne prezintă statistici despre zilele de concediu medical luate. Persoanele care lucrau de la birou și-au luat o medie de 3.1 zile libere în anul precedent, în timp ce acelea care lucrau remote, doar 1.8 zile.
În termeni de motivație, compania PowWowNow a aflat că 58% dintre respodenți consideră că aceasta crește când pot să lucreze remote. Pe de altă parte, cu toate că 58 % dintre respondenți au program flexibil, doar 24 % dintre ei beneficiază de acesta, restul preferând să vină la birou in intervalul orar clasic. Tot în acest studiu aflăm că femeile sunt mai predispuse să ceară ca beneficiu un program flexibil în detrimentul unei măriri de salariu, comparativ cu bărbații. Cercetarea nu se oprește aici și ne transmite că 56% dintre respondeți consideră că managerii lor trebuie să se perfecționeze pentru a putea coordona o echipă remote.
În ceea ce privește dimensiunea temporală, universitatea Cardiff a realizat o cercetare pe un grup de 15.000 de angajați. Rezultatele au indicat faptul că 39 % dintre persoanele care lucrează de acasă lucrează ore suplimentare pentru a termina ce au de făcut în timp ce doar 24% dintre cei care lucrează de la birou fac acest lucru. Explicația oferită de profesorul Alan Felstead este următoarea: "Remote workers are over-compensating to prove to their colleagues that they are not in their pyjamas at home and prove to their employers that they are a safe pair of hands willing to go the extra mile in return for the discretion an employer gives them to work at home or in a remote location". Studiu celor de la Cardiff ne aduce la cunoștință și un aspect mai puțin plăcut al lucratului remote: 44% dintre cei care lucrează remote declară că au o problemă cu relaxarea și deconectarea după muncă.
Așadar, munca de la distanță îi determină pe angajați să se simtă mai motivați de munca lor și mai eficienți, deoarece înlătură astfel multe dintre barierele cu care se confruntă zilnic și au o mai mare autonomie asupra propriului program. Pe de altă parte, dacă nu e gestionată corespunzător, munca remote poate genera un sentiment de vinovăție, însoțit de ore suplimentare și de o dificultate de a trasa limite între job și viața personală. În plus, studiile ne arată că un procent semnificativ dintre angajați nu preferă acest tip de lucru, moment în care acesta nu mai devine un beneficiu important pentru ei. În final, din perspectiva angajatorilor, aceștia sunt deschiși spre a oferi acest beneficiu, însă recunosc că nu sunt complet pregătiți la nivel de politici și proceduri.
Propunerea mea pentru angajatori cât și pentru angajați este să se documenteze înainte de a lua o decizie în legătură cu munca remote și să nu se lase influențați doar de un trend existent pe piață. Pentru ca acest demers să aibă cât mai multe beneficii pentru ambele părți, e important să ne asigurăm că toate elementele sunt pregătite, că managerii au competențele necesare pentru a coordona o echipă remote și că firma are politicile și procedurile de reglementare puse la punct. În final, scopul muncii remote este să ne ajute să fim mai productivi și să ne ofere echilibrul între job și viața personală.
Bibliografie
http://autotime.co.uk/homeworkers-more-productive-than-office-based-staff/
https://www.powwownow.co.uk/smarter-working/flexible-working\-statistics-2017
https://www.peoplemanagement.co.uk/news/articles/employees-more-effort-working-from-home
de Ioana Dogaru
