Putem afirma încă de la început că nu vom aborda această temă strict din perspectiva scrum sau kanban. Ne vom referi însă la procesul canalizării ideilor sub forma unei scheme logice care depășește înțelesul standard al plăsmuirii. Obiectivul este crearea unui produs care să satisfacă în primul rând nevoia cererii, urmând ca, în planul doi să se situeze dorințele acționariatului sau ale părților interesate.
Ne regăsim rar în postura în care ne întrebăm dacă există o anume audiență pentru produsul meu? Dacă răspunsul este "da", iar echipa și-a depășit capacitatea pentru a putea fi în grafic cu acesta, putem doar să ne gândim că există o ruptură atât la nivel de comunicare, cât și un defect în predicție. Dacă, pe fondul unor circumstanțe, s-a pus problema unei viabilității scăzute, putem concluziona că nu s-a schițat progresul pe termen lung a ceea ce înseamnă procesul ciclic al unui produs.
Printre factorii de influență din ecuația noastră se află contextualizarea. În lipsa unui context definitoriu, procesul de vizualizare va eșua. Putem asocia contextul cu un set de roți ajutătoare, care conferă - pe lângă opinii de circumstanță - formarea unei mentalități prospective.
Oamenii implicați în activități din sfera managementului de produs tind să parieze pe reputație, dar ideal ar fi ca randamentul să ocupe o poziție universală. Ca o bună practică de business, ar ajuta ca soluțiile pe termen scurt să nu fie un factor decisiv - aceasta odată cu începerea procedeului vizualizării. O paralelă aproximativ firească poate fi trasată între profitul marginal și vocea utilizatorilor - cel dintâi reprezintă punctul de pornire, însă finalizarea se va face tot prin intermediul feedbackului constant.
Împărțind vizualizarea în patru stagii, vom putea inițializa mai clar un concept de end-to-end.
Jock Busuttil descrie procesul de brainstorming ca pe o ședință de "căutare a ideilor cheie". Pe cât de edificator poate părea aceste concept, pe atât mai mult trebuie să ne amintim că nu tot ce este listat în backlog va ajunge în stadiul creației. În același timp - aceasta nu este de fapt o problemă. Pentru a putea dobândi o fluență în idei, puteți stoca câteva în fiecare lună - practic se va construi o bază de date proprie din care, mai târziu, se vor materializa cele mai omogene. Prezentarea câtorva dintre ele în fața echipei poate fi exact porția de stimul intelectual de care avem nevoie în procedeele premergătoare creației. Așadar, materializarea începe cu punerea ideilor pe foaie, fie practic sau digital.
În timp ce noi suntem adânciți în căutarea unor soluții pentru elementele care vor ieși curând din circulație, alții, cu un pas înaintea noastră, vor lansa produse cu caracteristici diminuate , dar cu un scop acceptat de către cerere. Poate apărea senzația de presiune, dar odată ce treceți de la o perspectivă de nivel înalt la o serie de user stories construite succint și stabil, obiectivul va deveni realizabil, reducând astfel timpul până când se presupune că trebuie să fie gata de lansare. Procedeul de creație ar trebui să semene cu construcția piramidelor. Dacă nu vă petreceți suficient timp pentru a forma o bază solidă, până când ajungeți în vârf, fundația va fi deja plină de fisuri.
Sursa: www.pexels.com
Cu siguranță ați observat că în zilele noastre trendul este setat de ciclul de viață al produselor sau perfecționarea practicilor Agile. Detașați-vă de aceste cadre, deoarece acum vă aflați într-o fază de creație. Dacă cineva vă cere să construiți o masă de călcat complet automată, ar trebui să întrebați: "Cât de înaltă să fie?". Firește, ar fi ideal să colaborăm cu un designer sau specialist în grafică în această etapă. Ideea din spatele acestei fraze este să ne aducem aminte de mindsetul corespunzător, fără a ne gândi în prima clipă la cum se va comporta investiția într-un proiect. Un ingredient cheie aici este să începeți să vă construiți rețeaua ca și cum produsul dumneavoastră este deja finalizat. Această strategie promite să influențeze gândirea în sfera de business.
Gabriel Steinhardt descrie această disciplină ca pe o activitate care vizează generarea unei conștientizări și diferențieri a produselor. Fiind înconjurați de o multitudine de resurse, o bună parte din procesul de branding se realizează prin intermediul canalelor sociale. În unele privințe, procesul de marketing și de gestionare a produselor sunt similare sau chiar complementare - odată ce terminați maparea unui produs, vânzările intră în discuție aproape natural.
Doresc să închei cu cuvintele lui George Santayana: "Progresul, departe de a consta doar în schimbare, se bazează pe retenție". Aș spune că acest lucru funcționează ca o mantra în timp ce vă angajați în dezvoltarea unui produs : nu contează dacă este vorba despre Nvidia GeForce RTX 2080 Ti sau despre lapte pe bază de plante. Pentru a rezuma, căutați doar ideile care vă lipsesc.
Jock Busuttil (2015), "The Practitioner's Guide to Product Management ", pg. 20-35
Peter Taylor (2010), "The lazy project manager", pg. 47
de Ioana Dogaru
de Vlad Haiduc
.jpg)