În acest articol vom arunca o privire de ansamblu asupra evoluţiei interfeţei grafice SAP, cunoscută și sub denumirea de UX sau User Experience. În ultimii ani s-au schimbat în mod simţitor nevoile utilizatorilor în tot ceea ce reprezintă interfaţa grafică a diverselor aplicaţii.
Telefoanele inteligente şi tabletele au cucerit piaţa, aducând cu ele noi posibilităţi pentru utilizatori, precum și cerințe noi din partea acestora. Digitalizarea în sectorul de consum, în special mobilitatea avansată, are și ea un impact asupra aplicațiilor business. Utilizatorii se așteaptă la aceeași operare simplă și rapidă de la un software de business, ca și cea a unui smartphone sau a unei tablete. În plus, în contextul de business de astăzi se întâlnește des situația în care se lucrează din puncte de lucru diferite, astfel încât o aplicație business trebuie să funcționeze nu doar pe desktop, ci și pe alte dispozitive, cum ar fi tableta sau smartphone-ul.
Aceste aspecte reprezintă o adevăra provocare pentru SAP, pe de-o parte din cauza complexităţii software-ului oferit, pe de altă parte şi din cauza faptului că în cadrul UX, SAP-ul părea să nu facă faţă noilor cerinţe din piaţă.
Dar să aruncăm o privire pentru a surprinde de unde şi cum a început totul.
SAP AG este numele companiei fondate în anul 1972 de cinci ingineri care au lucrat la IBM: Dietmar Hopp, Claus Wellenreuther, Hans-Werner Hector, Klaus Tschira și Hasso Plattner. Ce înseamnă SAP? Sisteme, Aplicații și Produse pentru procesarea de date.
Produsul software lansat de companie se numește tot SAP și este un produs software de tip ERP (Enterprise Resource Planning). Acesta furnizează o soluție integrată pentru a gestiona și automatiza procesele diverselor departamente ale unei companii: financiar, logistică (aprovizionare, gestiune, distribuție), producție, HR.
Toate aplicațiile SAP au la bază o arhitectură ce cuprinde trei layere:
Presentation layer ,
Application layer ,
Primul produs comercial al companiei a fost lansat în anul 1973, pentru o companie germană din industria chimică, fiind implementată o soluție software ce automatiza procesele de salarizare și contabilitate ale companiei. Arhitectura sistemului era de tip R/1. R vine de la modul de procesare a datelor în timp real, iar 1semnifică faptul că toate cele trei layere erau instalate pe un singur sistem/server. Această configurație era suficientă atunci când volumul datelor ce trebuia prelucrat, era scăzut.
Această versiune rula pe servere IBM, folosind sistemul de operare DOS. Interfața grafică era rudimentară pentru standardele de astăzi.
În 1979, SAP lansează a doua versiune a produsului, SAP R/2. Aceasta vine cu câteva schimbări, atât la nivel de arhitectură, cât și la nivel de funcționalitate. Arhitectura R/2 este o arhitectura 2-tier, aceasta însemnând că cele trei layere erau instalate pe două sisteme/servere. Pe primul server era instalat presentation layer, iar pe al doilea server erau instalate application layer și database layer.
La nivel de funcționalitate, aceasta nouă versiune vine cu implementări noi pentru procesele de contabilitate (poate gestiona mai multe tipuri de valută), producție, logistică și HR, precum și mai multe limbi pentru afișarea interfeței cu utilizatorul.
Limitarea acestei arhitecuri de tip 2-tier era desigur, viteza de răspuns mică.
Figura 1: SAP R/2 - Interfaţa grafică
În această perioadă SAP lansează o nouă versiune a produsului, SAP R/3 versiunea 1, cu o arhitectură 3-tier, de tip client/server (spre deosebire de cele două anterioare, care erau de tip mainframe). În această versiune, toate cele trei layere sunt instalate pe sisteme/servere diferite. Pe primul server era instalat presentation layer, pe al doilea server era instalat application layer, iar pe al treilea server era instalat database layer.
Figura 2: Arhitectura 3-tier
Această arhitectură are multe avantaje:
Scalabilitatea: pentru a putea crește viteza de procesare, se poate extinde sistemul hardware folosit la application layer .
Permite mai mulți utilizatori simultan (cu timpi de execuție mai buni) decât arhitecturile anterioare.
Din punct de vedere grafic apare prima interfaţă "grafică" pentru software-ul SAP, în aspect OSF / Motif. Tabelele sunt create folosind tehnologia step-loop. Nu există elemente grafice precum group box, checkbox, radio button, table control, tab strip sau icons.
Figura 3: Interfaţa grafică SAP R/3 versiunea 1
Odată cu această versiune apare și un nou GUI (Graphical User Interface) pentru Windows. Acesta este folosit pentru interacțiunea dintre utilizator și programul propriu-zis, fiind o componentă software instalată pe Presentation Server.
Pe monitor, SAP GUI afișează diverse screenuri ale unui dynpro (dynamic program), într-o fereastră GUI. Aceste screenuri sunt construite folosind elemente specifice pentru afișarea informației sau pentru a recepționa / gestiona acțiunile utilizatorului. Ecranele sunt construite folosind un tool specializat, Screen Painter, fiecare element având proprietăți definite static în Layout Editor. Aceste elemente și comportamentul lor poate fi modificat dinamic (cu unele limitări) în programele ABAP care le conțin.
Figura 4: Elemente specifice screenurilor Dynpro
Un dynpro constă în unul sau mai multe screenuri și în logica (codul) care se rulează înainte ca un ecran să fie afișat (blocurile de cod PBO - process before output) sau după ce o acțiune a utilizatorului este înregistrată în ecranul afișat (blocurile de cod PAI - process after input)
Figura 5: Interfaţa grafică SAP R/3 versiunea 2
Utilizatorii pot accesa sistemul SAP în două moduri: folosind SAP GUI sau folosind un web browser. Ambele utilitare sunt instalate pe calculatorul utilizatorului și nu pe serverele din application layer sau database layer.
Interfaţa GUI primeşte un look nou cu un design nou al aplicaţiei, introducând screenuri cu zone multiple, ca o încercare de a scăpa de ecranele inițiale și de a reduce nevoia de modificări ale ecranului.
Figura 6: Interfaţa grafică SAP R/3 versiunea 4.6
Acesta este momentul în care se face trecerea de la ecranele dynpro clasice la tehnologia web dynpro.
Tehnologia Web Dynpro oferă interfeţe grafice mult mai plăcute pentru utilizatori. Ea este disponibilă atât pe
SAP NetWeaver Application Server Java, cât și pe SAP NetWeaver Application Server ABAP (începand cu SAP NetWeaver 7.0). Aplicațiile ABAP Web Dynpro sunt create folosind Web Dynpro Explorer din ABAP Workbench.
Figura 7: Comparație între Dynpro clasice și Web Dynpro
Deoarece Web Dynpro pentru Application Server Java a înregistrat un succes comercial limitat, această tehnologie a fost trecută în mentenanță. Se va asigura astfel suport pentru acest produs software, însă nu vor mai fi dezvoltate funcționalități noi pentru el.
Arhitectura Web Dynpro se bazează pe design patternul MVC (Model View Controller), folosind o abordare de tip model driven development (maximizarea etapei de design și minimizarea etapei de dezvoltare software în procesul de creare de aplicații web dynpro). S-a dorit astfel o separare clară între interfața utilizator și funcționalitatea de back-end. Este important de precizat că programatorii au control deplin asupra codului generat în fiecare etapă a procesului de dezvoltare software.
Figura 8: Arhitectura MVC
Bazat pe tehnologia Web Dynpro ABAP, SAP dezvoltă frameworkul FPM (Floorplan Manager). Acesta conține elemente grafice predefinite (cum ar fi floorplans, toolbars sau generic user interface building blocks), precum și funcții centrale predefinite (cum ar fi navigarea sau personalizările).
Un element floorplan, ca element grafic reprezintă un template ce conține o colecție de elemente UI aranjate într-o anumită ordine pentru a facilita activități specifice. Există așadar template-uri floorplan for guided activities, pentru procese care nu sunt foarte familiare utilizatorului, nefiind folosite foarte des. Astfel, procesul este divizat în pași mici, specifici, ajutând utilizatorul să îl parcurgă, minimizând astfel posibilitatea de eroare. Mai există template-uri floorplan for overview page, care prezintă o sinteză a diferitelor informații legate de un anumit proces într-un context de business specific.
GUIBBs (Generic User Interface Building Blocks) sunt elemente grafice generice care asigură o separare completă între interfața cu utilizatorul și logica de business. Interfața (modul în care datele sunt afișate) este definită la momentul creării aplicației prin alegerea elementului grafic, logica de business fiind conținută în feeder class.
Figura 9: Interfața Web Dynpro
Cum arată prezentul și viitorul în ce privește tehnologiile de UI oferite de SAP?
O sinteză ne oferă imaginea de mai jos, pusă la dispoziție chiar de compania SAP.
Figura 10: SAP User Experience
Una dintre cele mai noi tehnologii UI lansate de SAP este SAPUI5, care este o colecție de librării ce pot fi folosite atât pentru dezvoltarea unor aplicații desktop, cât și pentru dezvoltarea unor aplicații mobile, ambele tipuri de aplicații rulând în browser. Controalele UI se adaptează automat capabilităților fiecărui dispozitiv. Pe scurt, UI5 este o tehnologie UI bazată pe JavaScript, CSS și HTML5. Și arhitectura SAP UI5 se bazează pe design patternul MVC (Model View Controller).
O scurtă comparație între tehnologiile Web Dynpro și UI5 arată în felul următor:
Figura 11: SAP UI5 vs Web Dynpro
SAP Fiori furnizează un set de aplicații web care pot fi folosite în scenarii de business diverse. Ele pot fi accesate pe sisteme desktop, sisteme mobile sau tablete. Aceste aplicații rulează pe un server SAP Fiori (sistemul front-end), accesând datele de business din sistemul SAP-ECC (sistemul back-end).
Există două tipuri de aplicații SAP Fiori: aplicații standard, dezvoltate de SAP pentru scenarii de business predefinite ale departamentelor de achiziții, vânzări, contabilitate, HR etc., respectiv aplicații customizate, care sunt aplicații complet noi, dezvoltate astfel încât ele să corespundă cerințelor de business specifice ale utilizatorilor. Indiferent de tipul lor, aceste aplicații sunt dezvoltate folosind tehnologia UI5 și servicii OData. Toată funcționalitatea, cu excepția operațiilor pe bază de date, rulează în browserul utilizatorului.
SAP Fiori Launchpad este locul de unde se pot lansa toate aplicațiile Fiori, fie ele standard sau custom. SFL gestionează aplicațiile în funcție de rolul UI asignat utilizatorului în tranzacția SAP PFCG.
Figura 12: SAP Fiori Launchpad
Prin diversitatea soluțiilor de UI oferite, SAP dovedește că dorește să îndeplinească cerințele unei experiențe moderne a utilizatorilor. Nu e de mirare că, pe lânga tema legată de mobilitate, interfețele grafice sunt în prezent o temă de interes major. În funcție de contextul propriu, fiecare companie trebuie să cântărească bine înainte de a alege o soluție UI sau alta. Întrebarea cea mai importantă la care trebuie găsit un răspuns este următoarea: aduce tehnologia aleasă, oricare ar fi ea, o valoare adăugată reală?
de Ioana Dogaru
de Vlad Haiduc
