Utilizabilitatea (usability) unei aplicații face parte din termenul vast XP ("experiența utilizatorului") și definește limitele de acces și de utilizare ale unui produs software. Având în vedere contextul unui utilizator și nevoile acestuia, apar unele modele de software și arhitecturi. ISO 92411-11 definește gradul de utilizare ca fiind "măsura în care un produs poate fi utilizat de utilizatori specifici pentru a atinge obiectivele specificate cu eficiență, eficiență și satisfacție într-un anumit context de utilizare". În următorul articol puteți descoperi utilitatea descrisă de Jakob Perspectiva lui Nielsen.
Utilizabilitatea este un termen complex care poate fi definit în mai multe moduri, folosind diferite paradigme. Utilizabilitatea din perspectiva euristică este definită ca un set de reguli care trebuie îndeplinite pentru a avea o aplicație ușor de folosit și de înțeles. În domeniul informaticii, descriem euristicile ca tehnici de rezolvare a problemelor atunci când metodele existente eșuează sau sunt lente. Jakob Nielsen, fondatorul grupului nngroup și "regele utilizabilității" (conform Internet Magazine), a modelat euristicile de utilizare, folosite și în abordările moderne. Pentru a fi eficient, noul set de reguli ar trebui să fie derivat din nevoile părților interesate, scurt și ușor de înțeles.
Cele zece euristici de utilizare a interfeței cu utilizatorul, definite de Jakob, sunt următoarele:
Sistemele software, pentru a fi performante, ar trebui să informeze permanent utilizatorii cu privire la starea aplicației prin oferirea de răspuns adecvat. Există diferite tehnici pentru a obține astfel de comportamente.
Breadcrumb este o soluție generică pentru a da un răspuns în urma navigării în pagină a unei aplicații, oferind utilizatorului posibilitatea de a naviga cu ușurință înainte și înapoi prin simpla accesare pe etichetele de tip ancoră.
Statutul sistemului poate fi urmărit și poate afișa notificări. Cu ajutorul convențiilor de cod culoare și al formelor, 'feedback'-ul privind conținutul oferit de sistem poate fi afișat pe stratul superior al interfeței utilizator a aplicației. Codul convențional este de obicei următorul: roșu pentru erori, albastru pentru mesaje de informare, galben pentru avertismente, verde pentru mesaje de succes. Există diferite biblioteci de tip 'open source' și cadre cum ar fi Toastr, NotyJS sau bootstrap care permit programatorului să dezvolte soluții pentru a susține astfel de notificări.
Ar trebui urmate convențiile lumii reale, astfel încât informațiile să fie afișate într-un mod natural, logic și ușor de înțeles. Potrivirea dintre interacțiunea om-mașină ar trebui realizată fără predicții de comportament posibil, doar pentru a relua limbajul, cuvintele, frazele și conceptele utilizatorilor cu care sunt familiarizați.
Două abordări posibile pentru a realiza potrivirea dintre sistem și lumea reală sunt reprezentările de arbori și abordarea 'scrollabilă' (slider Parallax sau aplicația Facebook).
Utilizatorii unei aplicații software au diferite roluri și drepturi pentru a efectua modificări în starea aplicației. Din motive de utilizabilitate, utilizatorii ar trebui să aibă libertatea de a efectua acțiuni fără permisiuni. Având libertatea de a alege diferite funcții, pot apărea greșeli și este necesară o "ieșire de urgență" pentru a părăsi sau a anula / reface operația anterioară. Pentru a face acest lucru, se pot aplica diferite abordări, de exemplu butoanele Înapoi și Următorul, când se completează datele.
Un alt exemplu de control euristic al utilizatorilor este pagina de previzualizare a comenzilor on-line ale comercianților, care permite utilizatorului să actualizeze metoda de plată, facturarea sau adresa de livrare înainte de a trimite comanda.
Consecvența este cel mai important fapt în ceea ce privește designul interfeței utilizator. Coerența poate fi asigurată dacă un set de reguli este definit și urmat de echipa de dezvoltare. Chiar dacă există standarde de programare, sunt cazuri în care aceste convenții nu sunt relevante pentru unii clienți și este necesară o deschidere continuă pentru schimbare. Ca o primă regulă pentru o abordare agilă trebuie să fie deschisă pentru schimbare ca echipă de dezvoltare.
Pentru cazurile de lucru, atunci când regulile se potrivesc nevoilor clienților, un standard de proiectare a interfeței trebuie:
Să fie bine ilustrat;
Să fie compus din machete multiple;
Să aibă experți pentru a revizui noile modele într-o manieră formală;
Să fie sprijinite de instrumentele de dezvoltare;
Un exemplu de consecvență și standard pentru un produs software industrial este acela de a avea aceeași imagine în antetul fiecărei pagini web, iar meniul trebuie să fie accesibil peste tot în aplicație, astfel încât să se poată realiza și alte euristici.
Pentru a evita erorile în starea anterioară, sistemul software trebuie să informeze părțile interesate cu privire la efectul acțiunii care urmează să fie efectuată. Există două tipuri de erori care de regulă fac utilizatorii să greșească prin: alunecare (typo) și greșeală. Alunecările (engl. Slip) se întâmplă de obicei atunci când utilizatorii sunt familiari cu aplicația pe care o folosesc și se află pe autopilot, în timp ce greșelile reprezintă abaterea fluxului de lucru a caracteristicilor, de exemplu completarea formularului de abonare.
O metodă de reducere a apariției erorilor o reprezintă informațiile de auto-umplere, care susțin, de asemenea, o altă euristică: recunoașterea, mai degrabă decât rechemarea. O altă soluție pentru prevenirea erorilor sunt dialogurile pop-up cu mesaje de confirmare și opțiuni.
Recunoașterea unui sistem, proces sau proiectare, se bazează pe experiența și cunoștințele utilizatorilor. În domeniul psihologiei, există o distincție între termeni, chiar dacă recunoașterea și rechemarea se reiau la recuperarea memoriei. Amintirea este procesul care are loc după recunoașterea și preluarea detaliilor unei memorii. Cum traducem acest termen de psihologie în domeniul informaticii și de ce recunoașterea este importantă?
Recunoașterea în interfața cu utilizatorul are loc atunci când produsul software oferă comenzile disponibile prin efecte vizuale, cum ar fi pictogramele. Să luăm de exemplu pictograma Acasa și să ne gândim la prima idee care îți vine în minte. În mod instinctiv, recunoașterea are loc, iar comportamentul așteptat al butonului acasă este redirecționarea către pagina de pornire. Interfața utilizator trebuie construită din această permisiune și așteptare.
O interfață de utilizator performantă este definită de eficiență, flexibilitate și extensibilitate. Într-o epocă a schimbării și a cerințelor de îmbunătățire continuă, interacțiunea utilizator-sistem trebuie să fie accelerată. Putem obține acest lucru cu ajutorul acceleratoarelor. Patru soluții tehnice principale pot fi implementate cu ușurință pentru a accelera interacțiunea:
Cache-uirea celor mai frecvente date utilizate;
Comprimarea documentelor (minificare) și a imaginilor (sprite: o colecție de imagini introduse într-o singură coală de conținut);
Imagini de fundal statice;
Un design minimalist ca soluție de a avea o interfață de utilizator bună este util pentru flexibilitatea și eficiența utilizării euristică. Informațiile afișate într-un dialog trebuie să fie succinte și să nu conțină date irelevante sau rar folosite pentru un anumit caz de utilizare. Fiecare informație suplimentară concurează cu conținutul principal, utilizatorii își pierd concentrarea și UI-ul este greu de utilizat.
În cazul dialogului pop-up de actualizare a software-ului, convenția codului de culoare, poziția textului și butoanele ar trebui să fie atent stabilite de către designer, astfel încât să fie intuitivă, relaxantă vizuală și fiabilă.
Da:
Nu:
Chiar dacă există o eroare de prevenire a erorilor, pot apărea și erori non-umane și sunt necesare unele măsuri pentru un UI fluent și receptiv. Mesaje de eroare în text simplu, în limbajul specific uman, unde este posibil, indicând problema cu precizie și sugerând o soluție pentru rezolvarea cauzei principale a problemei.
În cazul erorilor de server, este recomandat să nu reușească rapid, astfel încât codurile de eroare diferite ar trebui să fie aruncate atunci când apare o problemă. Unul dintre cele mai bune exemple este apelul Ajax de mai jos:
$.ajax({
type: 'POST',
url: '/controller/action',
data: $form.serialize(),
success: function(data){
alert('200 status code');
},
error: function(data){
//get the status code
if (code == 400) {
alert("400 status code"); }
if (code == 500) {
alert("500 status code");
}
},
});O altă abordare pentru afișarea textului simplu în cazul erorilor este aceea de a avea o potrivire între codurile de eroare și unele șabloane predefinite care au conținut static afișat corespunzător codului de eroare aruncat.
<httpErrors>
<remove statusCode="401" subStatusCode="-1" />
<remove statusCode="403" subStatusCode="-1" />
<remove statusCode="404" subStatusCode="-1" />
<remove statusCode="500" subStatusCode="-1" />
<!-- full url when responsemode is Redirect -->
<error statusCode="401"
path="http://foo.com/default.htm"
responseMode="Redirect" />
<!-- local relative path when responsemode
is ExecuteURL -->
<error statusCode="403" path="/errors/403.htm"
responseMode="ExecuteURL" />
<error statusCode="404" path="/somedir/oops404.htm"
,responseMode="ExecuteURL" />
<error statusCode="500" path="/somedir/500.asp"
responseMode="ExecuteURL" />
</httpErrors>Chiar dacă specialiștii recomandă existența unui sistem care nu are nevoie de documentații pentru utilizarea acestora, ar putea fi necesar să se ofere asistență sau documentații tehnice. S-ar putea să existe diverși factori, de la audit, la utilizarea mai rapidă a unui sistem complex.
În abordarea modernă, tendința este de a încorpora documentația cu sistemul, astfel încât acesta să nu dăuneze 'look and feel-ul'. Căutări complete de text au fost implementate și dezvoltate mai inteligent cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a ajuta părțile interesate ale produsului software. Pentru uz industrial, în cazul unui comerț electronic unde se vinde produs 'hardware', există instrumente terță parte (3rd party), care pot fi încapsulate în aplicație, astfel încât datele tehnice să poată fi descărcate.
În concluzie, gradul de utilizare este prioritatea numărul unu atunci când vine vorba de cea mai bună experiență de utilizare a mașinii și trebuie să fie manipulate cu o înaltă competență. Din nevoia de bază a unui utilizator, apar arhitecturi complexe, care influențează sistemele și serviciile 'backend'.
Toate soluțiile software existente, care au un UI pentru stratul de prezentare, au implementat euristica definită de Jakob. Chiar dacă euristicile nu sunt populare, ele adună toate nevoile care fac ca un sistem să fie utilizabil, iar în majoritatea cazurilor sunt puse în aplicare parțial fără a cunoaște faptele de utilizare.
Jakob Nielsen vine cu această soluție completă pentru o bună interfață grafică a utilizatorilor de proiectare indiferent de tehnologie, obiceiuri sau echipe de dezvoltare. Cele zece euristici definite sunt abordarea generică în fiecare context UI dat.
de Kiss Tibor
de Elena Leu
