Ce schimbări de mentalitate sunt necesare pentru a face trecerea de la outsourcing la dezvoltarea de produs? Cu peste 100.000 de IT-iști talentați și capabili de a susține proiecte foarte diverse, România este deocamdată la coada clasamentului UE în ceea ce privește inovarea.
Migrația de la outsourcing la dezvoltarea de produs presupune pe lângă decizii la nivel de industrie, schimbarea mentalității angajaților din IT sau selectarea unora cu mentalitatea potrivită pentru inovare. După cum știm, acesta este unul dintre cele mai dificile lucruri. Dar nu este imposibil.
Adesea nu e de ajuns să cunoști beneficiile pentru a pune în aplicare schimbarea de comportament. (Vezi fumatul, sedentarismul, etc. .) Nu e de ajuns nici să citești o carte despre cum se face sau să discuți cu alții despre cum au făcut ei. E întotdeauna o chestiune foarte particulară ce ține nu atât de abilități, cât de poveștile despre inovare pe care ni le spunem conștient sau inconștient. Odată ajunși în acest punct, intrăm pe terenul miturilor și credințelor fiecăruia:
"Inovarea o fac doar geniile.", "Inovarea se întâmplă rar și din senin." "Inovarea e grea și complexă, dar n-am ajuns încă acolo.", "Inovarea e un punct terminus, un vârf, ceva din viitor.", "Inovarea nu e pentru noi. Ar fi fain, dar n-avem timp pentru că trebuie să livrăm." "Inovarea e ceva ce fac alții, eventual, cei de peste ocean, (din Silicon Valley).",,O să facem și inovare, dar nu știu când."
Ce sunt poveștile acestea? Sunt chiar cultura organizațională reală, neoficială, dar care face rotițele să se miște într-un anumit fel și nu în altul.
Și atunci, cum ar arăta o cultură a inovării? O cultură organizațională care face posibilă inovarea în primul rând nu consideră inovarea o schimbare ci o continuare, un mers înainte. Câteva elemente de bază ale unei astfel de culturi sunt:
Experimentarea. Permite și analizează eșecul: "I have not failed. I've just found 10,000 ways that won't work." (Edison). Este cunoscută practica Google de a sărbători și recompensa eșecul unui proiect, dar nu fără analizarea și extragerea tuturor lecțiilor ce puteau fi extrase dintr-o astfel de încercare. Întrebarea este câte companii din România își permit să facă asta? Câți angajați, la nivel individual, cred asta, sunt dispuși să o facă și în ce măsură li se permite să o facă, știu să o facă? Doar nu sunt toți Edison?! (și nici măcar Edison nu a fost "Edison" având în vedere colectarea de patente mai mult decât invențiile proprii). În fine.
Tehnici de muncă intelectuală specifice inovării. A pune întrebări, a ști să formulezi întrebări. O întrebare corect formulată conține pe jumătate răspunsul. A genera variante. A face o analiză de calitate. Aplicarea metodelor Design Thinking pentru rezolvarea de probleme complexe. Toate acestea sunt apanajul companiilor inovatoare.
Tehnici de inovare.Tehnici de coaching individual și de echipă specifice inovării, care accelerează dincolo de așteptări ritmul de luare de decizii în ce privește dezvoltarea unui produs. Acestea sunt practic necunoscute în companiile de outsourcing din România și chiar și în cele de dezvoltare de produs.
Echipe multidisciplinare/ diversitate. Nu mai e un mister pentru nimeni că inovarea pornește din diverse domenii ale vieții, de la probleme reale, nerezolvate încă. Oricât de inteligenți, cultivați, curioși și pro-activi ar fi membrii unei echipe de programatori, dacă își propun să rezolve (mai repede) o problemă din domeniul telecomunicațiilor au nevoie să se consulte și cu un inginer de telecomunicații; la fel, cu o problemă din domeniul transporturilor, automotive, medicină, robotică, geologie, etc. . De asemenea, oameni cu backgrounduri socio-culturale și profesionale diferite aduc o mulțime de perspective care contribuie la generarea de idei noi.
Bridge builders. Să aduci în companie oameni care știu să lucreze interdisciplinar; au pregătire în mai multe domenii și știu să facă conexiuni intre ele. Înțeleg și modul de gândire al inginerului și al omului de vânzări, al business ownerului și al creativului, și știu să îi aducă la un numitor comun mai repede. Acești oameni sunt esențiali și nu sunt mulți într-o țară ca România unde tradiția spune că trebuie să fii expert într-un domeniu și atât, restul e hobby sau ești tu nehotărât. Sunt totuși destui care o fac intuitiv și o fac bine.
Recunoașterea și depășirea prejudecăților, a poveștilor limitative pe care ni le spunem despre inovare. Idei noi pot fi generate. Dar cum știm pe care să o urmăm, în care să investim și când? Problema cu prejudecățile este că nu suntem conștienți de ele și adesea rezistăm criticilor sau părerilor diferite, intrăm în defensivă și ne apărăm propriile convingeri. Aici se încheie inovarea. Faimoasele victime ale biasului de confirmare, Kodak și Nokia, au continuat fiecare să creadă ceva ce nu a mai fost în acord cu realitatea. (Kodak, că fotografia pe film este superioară fotografiei digitale, cu toate că ei au inventat camera digitală, iar Nokia că hardware-ul este mai important decât software-ul, cu toate că a produs primul său smartphone cu touch-screen în anii '90). Din fericire, putem vedea prejudecățile la ceilalți. Liderii organizațiilor inovatoare orchestrează conflictul și dezbaterile constructive, iar coachingul de inovare este asul lor din mânecă.
Departamente/ echipe dedicate de cercetare-dezvoltare-inovare. Nu toată compania trebuie să inoveze. Dimpotrivă: un mediu propice inovării trebuie proiectat în mod special. Începând de la spațiu până la organizarea timpului de lucru, acesta diferă semnificativ de ce se întâmplă în restul companiei și este în regulă să fie așa. Totuși, este nevoie ca aceste echipe/departamente să fie integrate și susținute de un ecosistem al inovării, dezvoltat de companie și de partenerii săi.
Încurajarea gândirii intuitive și a creativității. Același lucru este exprimat în diverse feluri de manageri ai unor companii de succes: creativitatea1 este factorul crucial pentru reușită în contextul actual și în viitor.
În 2012, Adobe a publicat un studiu global despre creativitate. 5000 de adulți au fost intervievați in Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța și Japonia. Cercetarea arată că 8 din 10 oameni sunt de părere că deblocarea creativității este esențială pentru creșterea economică. Aproape două treimi dintre respondenți văd creativitatea ca fiind valoroasă pentru societate. Și totuși, doar unul din 4 consideră că își trăiește potențialul creativ.
Nu există inovare fără creativitate. Inovarea este în fapt implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau mult îmbunătățit, care aduce valoare afacerii, instituțiilor sau societății. Măsura cheie, atât pentru creativitate cât și pentru inovare, este valoarea creată.
Promovarea și susținerea inovării este o sarcină complexă care ia ani de zile. Secretul constă în modelarea culturii organizaționale, cu o abordare curajoasă, și în eforturile pe care ești dispus să le faci în această zonă. Provocarea constă nu în a face mai mult, ci în a face lucrurile altfel. Strategiile care te-au adus până aici s-ar putea să nu mai fie la fel de eficiente în continuare.
de Laura Vegh
de Ovidiu Mățan
de Melania Duma
