Nu trebuie să fii un designer ca să-ți îmbunătățești standardele de viață. Cu toții avem probleme în activitățile noastre de zi cu zi. Toți căutăm noi moduri de a face față acestora și soluții care ne economisesc timp și resurse. Ca atunci când trecem prin traficul de dimineață ca să ajungem la serviciu sau când încercăm să ne planificăm evadările de weekend.
Ca UX Designer, am învățat că principiile pe care le folosesc la job în fiecare zi îmi pot folosi în aceeași măsură și în viața personală. Aplicându-le zi de zi, găsesc soluțiile optime. Poți să aplici principiile de design în fiecare aspect al vieții tale, iar unul din cele mai importante și mai folositoare este Design Thinking.
Design Thinking nu este doar un proces sau un set de abilități magice pe care designerii îl folosesc pentru a construi produse noi și interesante. Este o stare de spirit, o percepție perpetuă a modului în care operează lumea înconjurătoare și a modului cum ar trebui să acționăm în relație cu aceasta. O abordare a rezolvării problemelor. Un principiu care îți permite să adaptezi lumea la nevoile personale.
Parafrazându-i pe cei de la Nielsen-Norman Group, Design Thinking constă în trei pași majori: înțelegere, explorare și materializare. Această abordare poate fi aplicată în orice problemă pe care vrei să o rezolvi.
Întrebările corecte, puse la momentul oportun, pot să ofere răspunsuri și direcții surprinzătoare în cadrul proiectelor.
Să înțelegi problema este primul pas. Care este natura acesteia? De ce ai această problemă? Odată ce ai răspunsul la aceste întrebări, poți să începi să explorezi posibilitățile de rezolvare. Generezi idei și apoi le validezi.
Pe parcursul procesului de validare, se întâmplă foarte des ca soluția cea mai bună să fie decisă prin excluderea, respectiv invalidarea celorlalte idei și concepte. Apoi tot ce trebuie să faci după validarea ideii, este să o construiești, să o materializezi.
Aplic acest principiu în fiecare zi la locul de muncă. Intră în taskurile mele și rezultatul rezolvă problemele cu care mă confrunt zi de zi. De exemplu, în unul dintre proiectele mele, utilizatorii trebuiau să redacteze o cantitate imensă de informații repetitive.
Care a fost problema? Utilizatorii pierdeau timp prețios. De ce au avut acea problemă? Deoarece software-ul nu-i ajuta. Așa că am venit cu o idee: fiecare informație care intra în sfera repetitivă ar urma să fie reprodusă automat de acel software. Am construit un prototip și l-am testat. A avut rezultate foarte bune, utilizatorii au fost încântați de soluție. Singurul lucru pe care trebuia să-l facem în continuare era să construim soluția și s-o integrăm în software-ul respectiv.
Poți să aplici acest principiu oriunde. De exemplu, începi să observi că apartamentul în care locuiești devine prea mic pentru nevoile tale. M-am confruntat și eu recent cu un caz asemănător.
Primul lucru a fost să mă gândesc la problemă. Care a fost natura problemei mele? Ei bine, toate lucrurile pe care le-am primit, cumpărat sau creat, în timp, au ajuns să ocupe foarte mult spațiu. De ce am această problemă? Pentru că nu am vrut să renunț la o parte din lucrurile mele și nu am organizat locul pentru a le putea păstra pe toate.
Am identificat problema, așa că am început să caut soluții. Ce faci în acest punct? Scrie toate ideile pe care le ai. Nici o idee nu este proastă sau ieșită din comun până nu o validezi. Eu am avut o mulțime de idei despre cum să mă ocup de ea.
Prima soluție și cea mai logică la momentul respectiv a fost să mă mut într-un apartament mai mare. Sau să mă despart de anumite lucruri pe care nu le mai foloseam. Dar, pe măsură ce treceam prin idei, mi-am dat seama că găsesc argumente și puncte critice pentru aproape oricare dintre ele. Cu excepția uneia: să încerc să proiectez o nouă abordare a spațiului locuinței folosindu-mă de principiile Design Thinking. Odată ajuns la o soluție care mi-a surâs, prototipul a fost următorul pas. Am început să desenez schițe și planuri pentru locuința mea.
În această fază a "proiectului", nu e necesar să mergi la utilizatori pentru a testa soluțiile. Ești utilizatorul. Acesta este cel mai bun lucru atunci când aplici Design Thinking în viața ta de zi cu zi. Ești și designerul și utilizatorul în același timp. Poți să jonglezi rapid cu soluții și rezolvări.
Primul element pe care trebuia să-l micșorez în ceea ce privește spațiul era patul, deoarece un pat poate folosi până la 60% dintr-o cameră. Am decis că acesta este punctul de start. Așa că am început să lucrez la un concept de canapea destul de confortabilă, cu o mulțime de compartimente de depozitare care se transformă într-un pat pliabil pe timp de noapte. Dintr-o dată parcă începea să fie mai multă lumină, mai mult spațiu. Nu doar pentru a evita înghesuiala și slalomul prin cameră dar și spații noi de depozitare. Acesta a fost primul pas în creare unui spațiu de locuit complet nou.
Cu toții avem și mai ales dezvoltăm nevoi noi în viața noastră personală. Iar multe dintre problemele pe care le avem în activitățile zilnice provin dintr-o nevoie mai mult sau mai puțin importantă. Dacă suntem capabili să identificăm ce nevoie anume declanșează o reacție în lanț care se va concretiza printr-o problemă sau mai multe, putem să aplicăm principiile Design Thinking ca să găsim cea mai bună soluție.
Îmi doresc constant să găsesc noi modalități de utilizare pentru Design Thinking. Și mai ales aș vrea să pot facilita înțelegerea și aplicarea acestui principiu ori de câte ori este posibil. Personal, mă consider un optimizator. Mereu încerc să găsesc soluțiile optime pentru problemele mele. Despre cum să mă descurc mai bine în traficul urban (mi-am creat rute speciale în funcție de oră și destinațiile uzuale) sau despre cum să-mi fac cumpărăturile. Necesitățile cotidiene ale vieții mele sunt controlate în așa fel încât să-mi ocupe cât mai puțin timp și resurse.
Ești designerul vieții tale. E util să înveți cum să gândești și să acționezi ca un designer iar principiile de Design Thinking sunt cel mai bun aliat al tău.
de Ovidiu Mățan
de Bogdan Bucur
de Bogdan-Constantin Pîrvu , Constantin-Bălă Zamfirescu , Samuel Pușcașu , Vlad Ruxandu
