Începutul de an aduce o serie de modificări legislative care au un impact important asupra activității economice. Pentru a înțelege modul în care vă vor influența activitatea în 2017 este important să le detaliem. Prin urmare, am făcut o selecție a celor mai importante modificări, pe care o prezentăm în rândurile următoare.
Legea 206/ 09.11.2016 pentru modificarea și completarea OUG 193/2002, privind introducerea sistemelor moderne de plată, a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017. Aceasta stipulează că persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro, echivalentul în lei, au următoarele obligaţii:
Să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit;
Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor aflate în vigoare între părţi.
Comercianţii pot percepe de la titularul cardului un comision care nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat. În cazul în care suma existentă în casă, la dispoziţia comercianţilor acceptanţi de carduri, nu acoperă suma solicitată de clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibilă.
Pentru a încheia contractele aferente, persoanele juridice se vor adresa băncilor, care sunt obligate să răspundă solicitărilor în termen de 30 de zile.
Cei care nu respectă prevederile acestui act legislativ vor fi sancționați contravențional. Printre cele mai importante contravenții se numără:
lipsa afişării semnului privind acordarea avansurilor în numerar şi a costurilor serviciului - amendă cuprinsă între 5.000 lei - 15.000 lei;
refuzul persoanelor juridice de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit - amendă între 5.000 lei - 7.500 lei;
Normele metodologice de aplicare a legii nu s-au publicat la data publicării acestui articol (publicarea lor urmează să aibă loc în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare ale actului legislativ, respectiv de la data de 1 ianuarie 2017).
Foarte important de luat în calcul este faptul că persoanele juridice care au montate aparate POS trebuie să ia legătura cu băncile la data apariției legii, pentru încheierea contractelor privind acordarea de avansuri în numerar.
O altă modificare importantă este în legătură cu modificarea valorii salariului minim brut garantat. Astfel, începând cu data de 01 februarie 2017, salariul minim brut garantat este în sumă de 1.450 lei. Acesta corespunde unui program mediu lunar de 166 ore, reprezentând 8,735 lei/oră. Noului salariu minim brut de 1.450 lei îi corespunde un salariu net de 1.017 lei și un cost total cu salariatul respectiv de 1.780 lei.
Stabilirea unui salariu de bază mai mic decât salariul minim brut constituie contravenție și se sancționează cu o amendă cuprinsă între 300 și 2.000 lei, sumă aplicată pentru fiecare contract individual la care nu s-a respectat dispoziția din prezentul act normativ.
În anul 2017, avem în aplicare două salarii minim brute, astfel:
suma de 1.250 lei pentru luna ianuarie 2017;
OUG nr. 3/2017 din 06.01.2017 aduce modificări substanțiale Codului fiscal asupra mai multor categorii de impozite:
impozitul pe profit;
impozitul pe venitul microîntreprinderii;
impozitul pe venitul din salarii;
impozitul pe venitul din transferul dreptului de proprietate – imobile din patrimoniul personal;
contribuția la asigurările sociale – pensii;
Principalele modificări sunt:
1 . Începând cu 01 februarie 2017 persoana juridică care nu a depășit cifra de afaceri de 500.000 euro (2.270.550 lei) în exercițiul financiar 2016 va fi considerată microîntreprindere, cu păstrarea celorlalte criterii de încadrare.
Impozitul este obligatoriu. Ordonanța prevede ca măsură tranzitorie pentru societățile plătitoare de impozit pe profit existente la 31 decembrie 2016 faptul că acestea vor fi plătitoare de impozit pe profit pentru luna ianuarie 2017. Ele urmează să depună declarația de impozit pe profit formular 101 pentru perioada 01-31 ianuarie 2017 până pe data de 25 februarie 2017.
Acest tip de persoane juridice devin plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii începând cu 01 februarie 2017. Impozitul pe venitul microîntreprinderii este în cotă de 1% pentru cele care au unul sau mai mulți salariați și în cotă de 3% pentru cele fără salariați.
Depășirea plafonului de 500.000 euro sau a procentului de 20% de venituri din consultanță și management conduce la plata impozitului pe profit din trimestrul când s-au depășit plafoanele.
2. Angajatorii cu activități sezoniere sunt scutiți de la plata impozitului pe venitul din salarii al salariaților încadrați pe o perioadă de 12 luni, în clasificările CAEN de la art. 1 din legea impozitului specific.
Codurile CAEN aferente activităților sezoniere pentru care se acordă scutire la impozitul pe venitul din salarii sunt enumerate de art. 1 din Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific, astfel: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor".
3. Contribuabilii ce desfășoară în mod exclusiv activități de inovare, cercetare și dezvoltare beneficiază de scutire la impozitul pe profit pentru primii 10 ani de activitate.
4. Abonamentele de sănătate suportate de salariați sunt deductibile la calculul impozitului pe venit într-o valoare de 400 euro anual.
5. Vânzările de active din patrimoniul personal (construcții, terenuri) sunt scutite de impozit pentru suma de 450.000 lei. Pentru sume ce depășesc această valoare se plătește un impozit în cotă de 3%.
Persoanele fizice ce realizează venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală datorează contribuția la asigurările de sănătate pentru un venit lunar ce nu poate să fie mai mare de 5 x câștigul salarial mediu brut. În mod similar, persoanele ce realizează venituri din activități agricole sau din cedarea folosinței bunurilor datorează contribuția la sănătate pentru veniturile realizate. Plafonul maxim al contribuției la sănătate se determină pentru o bază lunară de 5 x câștigul salarial mediu brut. Pentru veniturile din arendă și din chirii se păstrează cheltuiala forfetară de 40%.
S-a implementat și modificarea mult așteptată referitoare la veniturile din investiții (dividende, dobânzi, cedarea părților sociale și a acțiunilor). Din 2017 nu se datorează contribuția la sănătate dacă persoana fizică realizează venituri ce sunt supuse deja contribuției la sănătate (venituri din salarii, pensii, activități independente etc). Doar dacă veniturile din investiții sunt singurele venituri ale persoanei fizice se datorează acea contribuție individuală la sănătate, însă baza de calcul nu mai este plafonată superior.
Se abrogă plafonul de 5 x salariul mediu brut ca sumă maximă la care se calculează contribuția de asigurări sociale la pensii pentru persoanele ce realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor. Această abrogare este valabilă atât pentru contribuția individuală suportată de persoana fizică, cât și pentru contribuția datorată de angajator.
Pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se păstrează plafonul maximal de 5 x salariul mediu pentru care se datorează contribuția la asigurări sociale la pensii.
Modificări PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale
Legea 182 din 17.10.2016 pentru aprobarea OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale intră în vigoare de la data de 17 Ianuarie 2017 și cuprinde următoarele modificări:
Limitarea numărului de angajați și de obiecte de activitate:
PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN și poate angaja cel mult trei persoane cu contract individual de muncă.
Întreprinderea individuală II poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN si poate angaja cel mult 8 salariaţi, terţe persoane, cu contract individual de muncă.
Întreprinzătorul, persoană fizică, titular al unei II sau PFA, nu va fi considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează (potrivit art. 16) chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul, persoană fizică, titular al unei II sau PFA, poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică.
Întreprinzătorul, persoană fizică, titular al unei II sau PFA, este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Facilități acordate studenților:
Studenţii care vor să înfiinţeze o afacere proprie sunt scutiţi de la plata taxelor pentru operaţiunile de înregistrare şi autorizare al unui PFA sau a unei întreprinderi individuale prin oficiile Registrului Comerţului de pe lângă tribunale, precum şi de la plata tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de aceste oficii.
Studentul care obţine calitatea de titular al unuiPFA sau de titular al întreprinderii individuale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate în România;
să fie cel puţin în anul II de studiu şi să fi promovat, integral, la data solicitării, toate cerinţele programei de învăţământ prevăzute de senatul instituţiei;
În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale al căror număr de activităţi incluse în obiectul de activitate este mai mare decât cel prevăzut trebuie să solicite oficiului Registrului Comerţului competent modificarea, în mod corespunzător, a menţiunilor din Registrul Comerţului referitoare la obiectul de activitate.
Oficiul Registrului Comerțului radiază în termen de 60 de zile de la împlinirea acestui termen, din oficiu, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale care nu și-au îndeplinit obligația de modificare a mențiunilor referitoare la obiectul de activitate.
Crearea de software
Actul normativ care reglementează modul în care programatorii beneficiază de scutirea la impozitul pe venitul din salarii în anul 2017 se aplică de la data de 01 februarie 2017, începând cu veniturile aferente lunii în care intră în vigoare, respectiv cu veniturile aferente lunii februarie 2017.
Principala modificare este eliminarea condiției ca angajatorul să fi realizat în anul precedent venituri din vânzarea de softuri de 10.000 USD. Astfel, această scutire se poate acorda încă de la începutul unei activități ce presupune crearea de programe pentru calculator.
Scutirea se acordă la angajații operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), cu respectarea cumulativă a mai multor condiții:
posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa la ordin: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice;
postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
angajații deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă;
De prevederile actului normativ beneficiază angajații cetăţenii români şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi a Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Documentele justificative pentru scutirea de impozit se pot păstra și în format electronic, dacă sunt semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat, furnizat de un furnizor de servicii acreditat. Documentele justificative sunt: actul constitutiv, în cazul operatorilor economici, organigrama angajatorului, fişa postului, copia cu menţiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea studiilor, copia cu menţiunea „conform cu originalul“ a contractului individual de muncă, statul de plată întocmit separat pentru angajaţi, comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creaţie de programe pentru calculator.
Cele expuse mai sus sunt din punctul nostru de vedere cele mai importante modificări legislative care trebuie avute în vedere în 2017 și care pot avea un impact semnificativ în desfășurarea activităților economice.
de Andrei Avram
de Remus Pereni
de Ovidiu Mățan
