Moneda virtuală este pe buzele tuturor - de la persoane obscure care activează în cele mai întunecate colțuri ale internetului și până la șefii marilor bănci centrale - reușind să capteze interesul și imaginația publicului. Libertarienii vorbesc despre sfârșitul monopolului guvernamental asupra monedei, inginerii au o nouă jucărie cu care se pot juca, activiștii și-au găsit mediul perfect care îmbină siguranța și confidențialitatea plăților, jurnaliștii au un subiect fascinant despre care pot scrie. Din tot acest zumzet, cei mai derutați sunt politicienii și guvernații.
Dar, inabilitatea de a se adapta realității, atât de caracteristică guvernanților, este axiomatică. De exemplu, în elucidarea misterului care înconjoară tema reflectării în contabilitate a Bitcoin și taxarea veniturilor provenite din tranzacții cu Bitcoin, autorul articolul a înaintat o adresă către Ministerul Finanțelor Publice. În baza legii de acces la informații, MFP a răspuns, precizând că nu este de competența ministerului reglementarea Bitcoin și a transmis adresa către Banca Națională a României. Banca a precizat că Bitcoin nu este moneda unui stat, deci nu intră în competența BNR.
Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Singapore, Germania sunt câteva țări unde există reglementări ale tranzacțiilor în Bitcoin.
De exemplu, în Marea Britanie, HMRC (echivalentul ANAF-ului din România) a emis o opinie despre taxarea Bitcoin, la fel au făcut și agențiile similare din Singapore și Germania. Este interesant cazul SUA, unde mai multe agenții guvernamentale au emis opinii asupra Bitcoin, cu precizarea că unele dintre ele sunt contradictorii.
Ignorarea Bitcoin de către autoritățile din România poate servi drept motiv pentru curioasa întrebare: de ce unele guverne recunosc Bitcoin ca monedă și altele nu ?
Mai mult, la fel cum satisfacția clienților nu poate fi cuantificată și înregistrată într-un cont contabil, lipsa reglementărilor, sau cel puțin a opiniilor calificate, nu poate servi ca justificare pentru a face acte de comerț pe care să nu le consemnăm în contabilitate.
Deși reglementările din România nu oferă prea multe răspunsuri referitoare la consemnarea în contabilitate a Bitcoin, inițiativele private și-au asumat, pe cont propriu legalitatea înregistrărilor în Bitcoin. De la o angajată a unui mare procesator de plăți din România am aflat că această conversie Bitcoin-RON se face la cursul BNR din ziua plății (!!!). De la un angajat al unui mare magazin de electronice din România, care acceptă plăți în Bitcoin, nu am aflat ....nimic, pentru că Departamentul de Contabilitate fie era în ședință, fie era în pauză.
Dezamăgirea provocată de interacțiunea cu mediul public și cu cel privat din România, m-a determinat să clarific, prin efort propriu, modul în care se pot reflecta în contabilitate tranzacțiile în Bitcoin.
Pentru aceasta, înarmat cu: o pereche de ochelari de vedere, un laptop, un abonament la bibliotecă și un pix; am consultat actele normative care reglementează actele, denumite generic "de comerț" de pe teritoriul României.
Astfel am descoperit că din punct de vedere economic tranzacțiile cu Bitcoin se comportă la fel ca și în cazul tranzacțiilor cu valută străină. De exemplu, atunci când încasarea se face în Euro, în contabilitate nu înregistrăm plata în Euro efectiv, încasarea în Euro este exprimată de fapt în lei la cursul stabilit de părți, fie acesta cursul băncii, a BNR, a schimbului valutar de la colț etc. .
În cazul Bitcoin, tranzacția decurge în mod similar, până la momentul stabilirii cursului Bitcoin-RON, aici de fapt intervine marea problemă. Pentru stabilirea acestui curs este nevoie de o instituție credibilă acceptată de partenerii de afaceri. În cazul Euro, cursul este reglementat de BNR. În cazul Bitcoin acest curs nu este reglementat de o instituție a statului. Cu toate acestea, cursul de conversie poate fi stabilit ca o medie a "caselor de schimb" Bitcoin-RON.
La modul concret când se face o încasare în Bitcoin, în contabilitate se vor înregistra RON la cursul care este calculat ca o medie a cursurilor de la principalele "exchange-uri" de Bitcoin. Ulterior, în funcție de regimul fiscal al entității se vor calcula și plăti impozitele aferente acestor încasări.
Acest mod de a înregistra veniturile din încasări în Bitcoin detaliat în notele la situațiile financiare, ar trebui să fie suficient în cazul unui control din partea ANAF.
Deci, libertarienii, activiștii și jurnaliștii enumerați și alți interesați de potențialul Bitcoin, pot folosi acest model de reflectare în contabilitate, urmând ca atunci când utilizarea Bitcoin va atinge o masă de oameni suficient de mare, guvernanții să reglementeze și plata impozitelor în Bitcoin.
de Davide Corda
de Adrian Vîntu
