Încă de mici copii, am fost învățați că perseverența și efortul constant sunt ingredientele cheie ale rețetei succesului, mai ales în ceea ce privește mediul profesional. Pentru că odată ajuns pe băncile facultății ai început să visezi la o un job care să îți satisfacă nevoile materiale, să îți pună în evidență talentele și să îți alimenteze curiozitatea, ai decis să aplici acestă rețetă, fiind convins că va funcționa. Ai făcut totul ca la carte și ai dobândit abilitățile tehnice necesare obținerii jobului mult visat. Însă, odată ajuns în mediul organizațional, ai observat probabil că majoritatea colegilor tăi sunt la fel de bine pregătiți și dedicați ca și tine. Se pare că rețetei tale inițiale îi lipsește un ingredient.
Un concept care a captat interesul psihologilor și și-a făcut rapid drum spre mediul organizațional este inteligența emoțională. Daniel Goleman, cel care a introdus acest concept, definește inteligența emoțională ca fiind abilitatea de a identifica, înțelege și gestiona propriile emoții și ale celor din jur și de a folosi aceste informați pentru a crea un mediu productiv. Spre exemplu, abilitatea de a-ți recunoaște propriile emoții te poate ajuta să înțelegi cauzele unui obicei pe care vrei să îl schimbi, pe când recunoașterea și înțelegerea emoțiilor celorlalți poate facilita gestionarea situațiile conflictuale.
În mediul organizațional, inteligența emoțională se manifestă preponderent în relații:
Relația cu propria persoană (auto-reflecție, adaptabilitate);
Extrem de dinamic și ultra-tehnologizat, mediul organizațional din ziua de astăzi este și unul foarte divers când vine vorba de angajați și generațiile din care aceștia fac parte. Deși în prezent, piața muncii este ocupată preponderent de membrii generației X (născuți între 1965 - 1970), se preconizează ca, în anul 2020, generația milenară (The Millenials) va constitui mai mult de jumătate din forța de muncă. Asfel, la diferențele de vârstă și experiență profesională, se adaugă valori, așteptări și nevoi specifice fiecărei generații.
Tabel diferențe
Aceste diferențe constituie o mare provocare pentru manageri, care, pentru a obține rezultatele dorite, sunt nevoiți să consolideze relațiile cu angajații, să dezvolte un climat proprice pentru colaborarea în echipe, să motiveze oameni și să îi mențină implicați. Simplu, nu?
Pentru a reuși să rețină și să motiveze angajați cu nevoi, dorințe și așteptări diverse, managerul din ziua de azi este nevoit să fie mult mai atent la ce contează cu adevărat pentru aceștia. Astfel, pe lângă rolul său tradițional, managerul devine un fel de mentor care oferă nu doar o direcție, ci și îndrumare profesională fiecărui membru al echipei.
Exemple de sarcini ale managerului care au la bază inteligența emoțională:
Dezvoltarea unei echipe eficiente - Un bun manager trebuie să fie capabil să creeze un climat propice colaborării; să poată observa fluctuațiile în motivația și implicarea membrilor; să gestioneze eficient situațiile conflictuale. La baza tuturor acestor situații stă o bună înțelegere și gestionare a emoțiilor și nevoilor fiecărui membru al echipei.
Gestionarea schimbărilor - în mediul organizațional curent, schimbarea este la ordinea zilei. Fie că vorbim de schimbare procedurilor de lucru, de schimbarea cerințelor dintr-un anumit proiect sau schimbarea membrilor echipei, un bun manager are nevoie să înțeleagă cum vor afecta acele schimbări performanța și motivația echipei și să știe utiliza aceste schimbări în favoarea companiei.
În mod cert, răspunsul la această întrebare este nu. Reluând ideea inițială, inteligența emoțională pare să fie ,,ingredientul'' cheie în atingerea performanței profesionale. Fiind la fel de importantă ca și cunoștințele și abilitățile tehnice, aceasta ne ajută să ne adaptăm la un mediu de lucru foarte divers, să dezvoltăm relații autentice și solide cu colegii și să înțelegem cum emoțiile ne afectează performanța.
Situații care au la bază inteligența emoțională:
Avansarea în funcție - o promovare înseamnă un nou rol și noi responsabilități. Pe măsură ce avansezi pe scara profesională, vei avea nevoie constant de abilitatea de auto-reflecție asupra abilităților pe care probabil vei fi nevoit să le dezvolți, să fii flexibil și deschis la idei noi. Aceasta te va ajuta să îți mărești expertiza și să fii pregătit pentru noi responsabilități.
Munca în echipă - pentru a fi un angajat de succes în organizația din ziua de azi, munca în echipă trebuie să fie una din abilitățile tale de bază. Abilitatea de a înțelege și de a gestiona eficient propriile emoții în contextul de grup, abilitatea de a empatiza cu cei din jur și de a respecta diferite perspective și valori sau abilitatea de a valoriza performanța echipei mai mult decât cea personală sunt doar câteva dintre abilitățile care presupun o inteligență emoțională ridicată.
În era digitală, marcată de schimbare comtinuă , inteligența emoțională poate reprezenta un avantaj atât la nivel individual cât și la nivelul întregii organizații. Investirea așadar în dezvoltarea acestor competențe socio-emoționale poate crea o companie mai motivată, mai implicată, deci mai performantă. Dar exersarea acestei abilități la fiecare ocazie posibilă rămâne resposabilitatea fiecăruia dintre noi.
Brackett, M. A., Rivers, S. E., & Salovey, P. (2011). Emotional intelligence: Implications for personal, social, academic, and workplace success. Social and Personality Psychology Compass, 5(1), 88-103.
Goleman, D. (1998). Working with emotional intelligence. Bantam.
Keeling, S. (2003). Advising the millennial generation. NACADA Journal, 23(1-2), 30-36.
Malik, S., & Khera, S. N. (2014). New generation-great expectations Exploring the work attributes of gen y. Global Journal of Finance and Management, 6(5), 433-438.
de Davide Corda
de Adrian Vîntu
