Odată la patru ani în perioada Jocurilor Olimpice admirăm atleți care trec de limitele lor, stabilind recorduri și aducând faimă și glorie atât echipei cât și întregii țări. Îi considerăm experți în ceea ce fac și unii din noi le cunoaștem bătălia, munca dedicată și sacrificiile pe care le fac pentru a atinge vârful podiumului. La fel ca și atleții, oamenii care vor să fie cei mai buni în profesiile lor, trebuie să parcurgă un traseu lung de la începător la expert.
Articolul de față vizează modul cum putem evalua nivelul de expertiză pe care îl avem pentru o competență particulară și stabilește ce este necesar pentru a face un pas înainte și a deveni experți în ceea ce facem. În continuare, vă prezint un model de dobândire de competențe centrat pe exemple din aria testării software, deși conceptele prezentate sunt generice și pot fi aplicabile pentru orice competență.
Pentru a înțelege mai bine traseul care trebuie parcurs pentru a ajunge expert într-un domeniu specific ne vom uita prima dată la Modelul Dreyfus care descrie cum dobândesc indivizii aptitudini prin instruire formală și practică. Acesta a fost propus de către frații Dreyfus în anul 1980 și este bazat pe un studiu efectuat la Universitatea Berkeley din California. Spre deosebire de alte modele care evaluează persoanele integral, acesta este aplicabil pentru o anumită aptitudine. Modelul arată că o persoană trece prin cinci etape în cursul dobândirii unei competențe:
Câteva din schimbările importante care au loc atunci când progresăm în competențe, sunt următoarele:
Modelul a fost aplicat cu succes în mai multe industrii cum ar fi cea aviatică și sănătate. Aplicarea lui în testarea software, ne permite să creștem testeri profesioniști și mai performanți. Haideți să vedem cum putem duce aptitudinile noastre de testare la următorul nivel.
Pentru început este important să fim conștienți de nivelul de competență pe care îl avem în momentul de față. Studiile arată că oamenii care nu sunt foarte competenți într-un anumit domeniu tind să creadă că sunt chiar experți în acel domeniu. Lipsa unei autoevaluări cât mai obiective este asociată incompetenței și inconștienței. Acest simptom este o mare problemă în testarea software, deoarece mulți testeri și manageri ignoră faptul că există metode și tehnici mai bune. Cum spunea și Aristotel "cu cât știi mai mult, cu atât îți dai seama că nu știi nimic". Deci pentru a crește nivelul nostru de conștientizare trebuie să ne îmbunătățim nivelul de competențe. Prin simpla cunoaștere a modelului Dreyfus ne putem îmbunătăți abilitățile de autoevaluare care ne pot ajuta să ajungem la următorul nivel.
Trecerea de la un nivel la altul necesită răbdare, multă muncă și mult exercițiu. Conform unor studii e nevoie de până la 10 ani sau până la 10000 de ore de practică pentru a putea deveni expert într-o anumită competență. În concluzie, răbdarea este esențială, dar nu este de ajuns. Cheia către expertiză este practica deliberată și poate fi realizată aplicând următorii pași:
Nu în ultimul rând trebuie să acceptăm și să îmbrățișăm responsabilitatea în dezvoltarea noastră. Este esențial pentru testeri nu doar să "execute ordini" ci să chestioneze cerințele unui produs și să ofere constant feedback arhitecților, programatorilor și celorlalți implicați în proiect.
Când aplicăm modelul trebuie să avem în vedere că nu există o regulă de aur care poate fi general valabilă pentru orice persoană. Fiecare individ este diferit și are nevoi diferite în funcție de nivelul la care se află. Nevoia fiecăruia de a se dezvolta se schimbă de-a lungul timpului pe măsură ce progresează în nivelul de competențe. De asemenea, dacă lucrăm într-o echipă, pe lângă autoevaluarea propriilor competențe, este esențială și conștientizarea nivelului celorlalți membri din echipă.
Pentru cei care testarea reprezintă o nouă competență și se gândesc să și-o dezvolte, ar trebui să ia în considerare următoarele etape necesare pentru dobândirea ei:
Mai întâi, o persoană imită o practică existentă, urmărește prospecte și asimilează încet cunoștințe și experiență. Într-un final, depășește etapa imitării și inovează. În timpul acestor faze, în special în prima, este foarte important să avem un mentor cu experiență care să ne ghideze și să ne ofere constant feedback.
Putem observa că modelul de mai sus dovedește faptul că pentru o persoană fiecare competență individuală trebuie luată în considerare și dezvoltată separat. Dacă vrem produse de calitate superioară, trebuie să apreciem testarea drept o competență independentă. Este foarte important să creștem oameni cel puțin până la nivelul de competent cât mai repede posibil pentru ca ei să devină independenți și să poată perceapă acțiunile lor în termeni de obiective pe termen lung.
Pentru organizații, este esențial să identifice angajații experimentați și experți, să le asigure cele mai bune condiții și să-i răsplătească. Ei trebuie să fie recompensați, astfel încât să nu se îndrepte spre management sau alte poziții doar pentru că sunt mai bine plătite.
În concluzie, pentru a deveni expert într-o anumită competență, nu există scurtături, nu putem sări nivele. Este nevoie de multă muncă și exercițiu. Modelul Dreyfus poate fi extrem de util în dezvoltarea competențelor, dacă este aplicat corect. Ar trebui să-l folosim ca o unealtă de identificare a nivelului la care suntem pentru a putea împinge limitele noastre mai departe.