Începutul de lună aduce o rază de speranță pentru start-up-rile din domeniul IT&C din România. Articolul de față își propune să aducă în atenția publicului interesat un subiect care se dorește a fi răspunsul la o mai veche problemă, încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator, pe care OMFP nr. 1479 / 02.09.2013, a lăsat-o nerezolvată.
Pe scurt, în momentul de față, dacă atât angajatorul, cât și angajatul său îndeplinesc o serie de condiții prevăzute în ordinul stipulat mai sus, se beneficiază de o scutire a impozitului pe salariu, cu mențiunea că angajatorul trebuie să fi realizat în anul fiscal anterior o cifră de afaceri de 10.000 dolari pentru fiecare angajat care urmează să beneficieze de această scutire în anul fiscal curent.
Legiuitorul a încercat o relaxare a condiţiilor de acordare a scutirii pentru acest impozit, prin modifiările aduse OMFP nr. 1479/2013 care a intrat în vigoare la data de 30 iulie a anului trecut. Noutăţile aduse constă în adăugarea unei noi poziții în Lista cuprinzând ocupațiile specifice activităților de creație de programe pentru calculator, și anume cea de Programator de sistem informatic. De asemenea, o noutate este reprezentată şi de posibilitatea de a aplica scutirea impozitului pe salarii şi pentru acei angajaţi, cetățeni ai statelor membre UE, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene ale căror diplome sunt echivalente cu diploma acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență. Pentru aceşti angajaţi, la încadrarea în muncă este necesară existenţa copiei legalizate a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educației și Cercetării Științifice.
Cu intenţia de a extinde cât mai mult plaja de acordare a scutirii impozitului pe salarii, principala modificare adusă de către legiuitor a constat în eliminarea Listei specializărilor - existentă din 2013 - din reglementarea anterioară, astfel încât, orice absolvent de studii superioare care lucrează în domeniul creării de programe să poată beneficia de scutirea impozitului pe salariu, atât timp cât sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute în Ordin. Aceasta este probabil cea mai mare neclaritate pe care angajatorii o au de înfruntat, întrucât, la momentul actual, nu există niciun cadru legal care să ofere detalii concrete cu privire la posibilitatea încadrării pe funcţiile ce beneficiază de această scutire a persoanelor ce nu au studii de specialitate, ci doar studii superioare.
Considerăm oportună o revenire asupra acestei prevederi cu precizarea cât mai clară a intenţiei legiuitorului şi oferirea detaliilor necesare cu privire la următoarele chestiuni pe care le vom enumera sub formă de întrebări: Este suficientă condiţia finalizării oricăror studii superioare atât timp cât încadrarea se face pe una din funcţiile prevăzute în ordin sau se doreşte existenţa unei diplome de finalizare a studiilor superioare de specialitate? Care sunt acei candidaţi pe care angajatorul îi poate încadra pe funcţiile prevăzute în Ordin? Din punct de vedere legal, care sunt rigorile ce trebuie îndeplinite pentru a încadra un angajat pe o anumită funcţie? Ce îi face pe unii angajaţi eligibili pentru ocuparea funcţiilor ce beneficiază de scutirea pe impozit? Din lipsă de informaţii suplimentare şi din dorinţa de a-şi motiva angajaţii cu costuri cât mai reduse, angajatorii se expun unor riscuri considerabile în cazul în care organele abilitate pot constata o forţare a legii.
Deşi este necesară o clarificare a condiţiilor prevăzute de prezentul Ordin, această facilitate fiscală este bine-venită, a ajutat și ajută în continuare la motivarea angajaților, la obținerea unor rezultate bazate pe o calitate a muncii tot mai ridicată și, desigur, constituie un factor important în dezvoltarea companiilor.
Dar ce se întâmplă cu acele companii nou înființate, cu acele minți strălucite care își doresc să înceapă propriul business în acest vast domeniu al IT&C, dar care nu beneficiază de puterea de finanțare necesară la început de drum? Fără a se dori acest lucru, legiuitorul a creat un mediu discriminator față de companiile nou înființate care nu au posibilitatea de a-și atrage resursa umană potrivită, de a o motiva și păstra. Se poate afirma, astfel, că ordinul actual nu doar că nu oferă facilități start-up-rilor, dar oferă și un cadru de business în care concurența pe piață nu este încurajată.
Cu toate acestea, să nu lăsăm pesimismul să ne întunece viziunea și să dăm timpul înapoi, în luna noiembrie a anului trecut și să facem o vizită la "Conferința How to Web 2015" unde îl putem urmări cu interes pe domnul ministru de resort al Comunicațiilor și Societății Informatice, domnul Marius Bostan. La întâlnirea cu reprezentanții mediului IT&C, domnul Marius Bostan și-a exprimat îngrijorarea cu privire la start-up-rile românești care sunt nevoite să își fondeze companii în afara țării și a manifestat dorința de a avea un mediu mai prietenos cu acest gen de companii.
Revenind la momentul actual, într-un scurt interviu acordat Digi24, domnul Marius Bostan revine la subiectul start-up-rilor și face următoarea afirmație cu privire la beneficierea scutirii impozitului pe salarii, așa cum prevede OMFP nr. 1479 / 02.09.2013: " Va urma un ordin comun în care noi suntem reprezentaţi alături de alte trei ministere în care vom încerca să definim cât mai exact cadrul de aplicare al acestei norme. Prin ordinul precedent, trebuia să dovedeşti că ai produs software timp de doi ani pentru a putea beneficia, nu e normal să nu fie aplicabilă pentru start-up-uri, cred că ar trebui să găsim definiţia exactă, pentru că start-up-urile sunt o forţă vitală în economie."
Vom vedea în ce mod se va reuși punerea în practică a unei asemenea prevederi. S-ar putea recurge la o serie de instrumente de evaluare pentru start-up-uri, pentru a se stabili clar cine poate beneficia de această prevedere. S-ar putea totodată recurge la crearea unui depozit pentru sumele reprezentând scutirea aferentă impozitului pe salarii, iar la închiderea anului fiscal, ar urma să se facă regularizarea: suma adunată ar urma să intre în buzunarul salariatului sau al statului, în funcție de atingerea cifrei de afaceri necesară. Este de menționat, totuși, că o asemenea măsură este discutabilă, întrucât un salariat nu este obligat să stea 12 luni la un loc de muncă și este dificil de stabilit cum i se va acorda unui fost angajat o suma cuvenită de drept, aplicând literalmente actualul ordin. În condițiile în care actualul ordin face referire la scutirea doar a anumitor tipuri de absolvenți angajați în industria IT&C, iar piața forței de muncă se confruntă cu o cerere tot mai mare de personal instruit în acest sector, este posibil să asistăm la o relaxare a condițiilor.
Până la apariția unor detalii concrete cu privire la aplicarea acestei posibile scutiri, nu putem să facem altceva decât speculații, dar vă fac o invitație de a vizita site-ul oficial ce aparține de Ministerul Comunicaţiilor şi Pentru Societatea Informaţională, unde veți găsi un comunicat foarte interesant datat cu 5 Februarie 2016, și anume:
"Bursa de Valori București (BVB) şi Ministerul Comunicaţiilor şi Pentru Societatea Informaţională au semnat, pe 5 februarie 2016, un protocol de colaborare, destinat sprijinirii IMM-urilor din sectorul IT&C. Cele două entităţi vor demara împreună o serie de programe, menite să aducă antreprenorii mai aproape de piaţa de capital, prin finanţarea pe piaţa AeRO şi pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti."
Pe scurt, în primavara anului 2016, se va demara un program de șase săptămâni, cu șase workshop-uri ale IMM-urilor din IT&C care își vor prezenta afacerea în fața investitorilor. Se vor preselecta și selecta companii din șase regiuni ale țării, câte 10 companii/ regiune, care își vor prezenta poveștile de afaceri și de creștere într-o sesiune de pitching rezervat sectorului din care provin, sau regiunii specifice, sau unui anumit model de poveste de creștere (de exemplu, companii care doresc să strângă bani pentru a își extinde serviciile în străinătate sau companii care doresc să își dezvolte noi linii de business). Publicul va vota pentru prezentarea fiecărei companii, luând în considerare diferite criterii de evaluare.
"Companiile, indiferent de dimensiunea lor, sunt în căutare de soluții de finanțare. Apetitul pentru risc mai ridicat de finanțare stătea până acum în business angel și venture capital. Este extraordinar că o forță de amvergura Bursei de Valori București vine să sprijine ideile noi, care pot aduce o plusvaloare fantastică investitorilor și antreprenorilor. Știm că în Polonia a funcționat și mai știm că fără inovație nu putem avansa", a declarat Ministrul Marius Bostan.
Prin prezentul articol se doreşte atragerea atenţiei tuturor persoanelor interesate de apariţia unor noi reglementări fiscale în viitorul apropiat, întrucât bugetele fiecăruia pot suferi modificări şi readaptări în funcţie de strategia de business preferată.
de Ovidiu Mățan
de Cristina Juc
de Ioana Luțaș
de Ovidiu Mățan
