Anul 2016 aduce importante noutăţi fiscale pentru antreprenori, indiferent de forma de organizare: SRL, PFA, etc.Principalele modificări sunt date de apariţia noului cod fiscal (Legea 227/2015) şi a Ordinului 2634/2015 care aduce actualizări importante formei documentelor financiar-contabile.Prezentăm mai jos o sinteză a principalelor modificări cu impact în activitatea de zi cu zi a antreprenorilor:
Începand cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016, cota standard de TVA este de 20%, urmând ca din 1 ianuarie 2017 să devină 19%. Cota standard aplicabilă până la 31 decembrie 2015 a fost de 24%.
Cotele reduse rămân 9% respectiv 5% pentru anumite categorii de bunuri şi servicii.
Tot ca element de noutate aplicabil de la 1 ianuarie 2016 este cota redusă de 9% la apă. Această modificare a fost introdusă prin OUG 50/2015.
Un caz foarte întâlnit în practică este cel în care în luna decembrie s-a emis o factură de avans pentru servicii (de exemplu servicii tehnice IT) cu termen de finalizare 2016. Factura de avans a fost emisă cu TVA 24% . Cum se va storna avansul ?
Având în vedere că faptul generator al TVA intervine în 2016 când este valabilă noua cotă, se va storna vechea factură cu TVA 24% şi se va emite noua factură pentru suma întreagă cu TVA 20%.
Cotele de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor, aplicabile de la 1 ianuarie 2016 sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
b) 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3%, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
Îndeplinirea condiţiei privind numărul de salariaţi
Un salariat este persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, însă se acceptă şi cazurile în care microîntreprinderile :
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi - de exemplu : doi salariaţi încadraţi fiecare cu câte 4 ore/zi, sau 4 salariaţi cu câte 2 ore/zi sau alte variante care însumează 8 ore.
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Ca excepţie, microîntreprinderile înfiinţate după 1 ianuarie 2016 beneficiază de facilităţi suplimentare în sensul că dacă au cel puţin un salariat şi sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române. Cota de impozitare se aplică până la sfârşitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Angajarea trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la data înregistrării persoanei juridice.
Începând cu 1 ianuarie 2016, pentru un angajat cu program de 8 ore/zi şi cu salariul minim pe economie (1.050 lei), se plătesc următoarele taxe:
contribuţii și impozit care se reţin de la angajat : 265 lei;
Salariul net aferent unui salariu brut de 1.050 este de : 785 lei
Am presupus ca salariatul nu are persoane în întreţinere.
Începând cu 1 mai 2016 salariul minim brut pe economie se va majora la 1.250 lei.
Tot din 2016 se modifică şi plafonul cifrei de afaceri pentru care o entitate poate să se înregistreze ca microîntreprindere. Astfel, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite. Până la 31 decembrie 2015 limita a fost de 65.000 euro.
Ce se întâmplă dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile de încadrare ca microîntreprindere?
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite. Până la 31 decembrie 2015 , în cazul în care se depăşeau plafoanele recalcularea impozitului se efectua de la începutul anului respectiv, situaţie mult mai dezavantajoasă fiscal.
Cu siguranţă, anul 2016 nu va fi un an favorabil fiscal pentru PFA-uri.
Ce s-a schimbat începând cu 1 ianuarie 2016 ?
începând cu 1 ianuarie 2016 pentru veniturile din activităţi independente se va plăti CAS indiferent dacă persoana fizică are şi venituri din salarii sau nu (până la această dată, dacă PFA-ul obţinea şi venituri din salarii nu avea obligaţia plăţii CAS-ului);
PFA poate opta între cota CAS de 10,5% (cota individuală) aplicabilă venitului net realizat sau 26.3% aceasta corespunzând unui stagiu de cotizare complet.
modul de plată a CAS este următorul : în timpul anului PFA în sistem real are obligaţia de a efectua plăţi anticipate având ca bază de calcul lunară 35% din caştigul salarial mediu brut pe economie , urmând ca în anul fiscal următor, pe baza declaraţiei de venit realizat, organele fiscale vor recalcula baza lunară de calcul al contribuţiei ca diferenţa între venitul brut realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii, exclusiv cheltuielile cu CAS.
CASS se datorează în continuare în cota de 5.5% la o bază lunară calculată ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, exclusiv cheltuielile cu CASS.
nu sunt obligaţii de plată a celorlalte contribuţii: şomaj, fond de risc, concedii şi indemnizaţii şi garantare creanţe. Se poate contribui prin opţiune la şomaj şi la concedii şi indemnizaţii;
Există anumite limite minime şi maxime la CAS datorat de PFA
Limita minimă a CAS este de 35% câştigul salarial mediu brut pe economie.
În 2016 acest salariu este 2.681 lei. Rezultă o contribuţie minimă de 0.352.681 lei 10.5% = 99 lei.
Contribuţia maximă este astfel 10.5% 2.681 lei 5 = 1.408 lei
Din 2017 va interveni şi o plafonare a bazei de calcul a CASS (sănătate) la de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
În anul 2016 impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. În 2015 aceasta cotă a fost de 16% iar din 2017 pe lângă impozitul de 5% la dividende se va aplica şi contribuţia la asigurări sociale de sănătate de 5.5%, astfel ajungându-se la o cota de impozitare de 10,5%.
Aşadar, 2016 este o perioada favorabilă de ridicare a dividendelor aferente exerciţiilor financiare precedente.
Chiar dacă în momentul în care se cunoaşte profitul care se poate repartiza, se constată că nu există suficienţi bani în firmă pentru a efectua plăţile, este important de menţionat că acestea pot să se efectueze ulterior, pe măsură ce se acumulează resurse, în baza deciziei de repartizare a acestora.
Este de asemenea important faptul că impozitul pe dividende trebuie să fie reţinut în momentul plăţii şi virat la buget până în data de 25 a lunii următoare celei în care se plătesc către asociaţi sau acţionari.
Dacă un asociat este şi angajat în firmă, ce taxe i se aplică în 2016 pentru dividendele retrase? Dar în 2017?
În 2016, un asociat care este şi angajat în propria firmă sau în alta, nu va datora decât 5% impozit pe dividende.
În 2017, acelaşi asociat-angajat, va plăti pe lângă impozitul de 5% şi CASS 5.5%.
Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării.
Poate fi beneficiari ai sponsorizării: persoane juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum şi cărţi ori publicaţii din domeniile definite anterior.
Din 2016 creşte limita în care se pot acorda sponsorizări în cazul plătitorilor de impozit pe profit.
Modul de calcul pentru 2016 este minimul dintre :
valoarea calculată prin aplicarea cotei de 0,5% la cifra de afaceri;
Anterior, până la 31 decembrie 2015, criteriul de la punctul 1. era de 3 la mie din cifra de afaceri.
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în programe informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activitătii economice, este scutit de impozit.
Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (HG 2139/2004).
Noutatea pentru 2016 este cuprinderea grupei 2.2.9. în lista activelor pentru care se aplică scutirea.
Grupa 2.2.9. cuprinde "Calculatoare electronice şi echipamente periferice. Maşini şi aparate de casă, control şi facturat".
Dacă până la 31 decembrie 2015 în codul fiscal nu era prevăzută posibilitatea acordării diurnei deductibile pentru administratori, începând cu 1 ianuarie 2016, se prevede că şi aceştia pot beneficia de diurnă deductibilă.
O menţiune importantă introdusă în 2016 : plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii.
Nivelul diurnei deductibile este în prezent de 42.5 lei/zi (baza legala : Ordinul 60/2015).
Cheltuielile sociale sunt acele cheltuieli care, aşa cum sugerează şi denumirea, au un scop social cum ar fi : ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea, cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor sau alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern.
Cheltuielile sociale vor avea începând cu 2016 o deductibilitate limitată la 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului, faţă de 2% cât era până la 31 decembrie 2015.
În cheltuielile sociale se vor putea include din 2016 şi tichetele cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase în limita a 150 de lei/persoană/eveniment . Cu alte cuvinte, tichetele acordate în aceste situaţii nu se impozitează cu 16%.
Prin Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar-contabile se aduc modificări importante formei şi conţinutului documentelor financiar-contabile. Mai jos sunt cele mai importante :
eliminarea obligației de a aplica ștampila pe documentele financiar-contabile, ca urmare a abrogării prevederilor legale referitoare la obligația aplicării ștampilei de către persoanele și entitățile prevăzute la art. V alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare și modificarea și completarea unor acte normative (ex.: ordin de deplasare, chitanță, decont pentru operațiuni în participație);
eliminarea conținutului minimal obligatoriu din cadrul normelor de întocmire și utilizare a fiecărui formular;
eliminarea obligativității întocmirii/emiterii unui anumit număr de exemplare dintr-un document;
În concluzie, anul 2016 aduce modificări pe toate planurile: atât fiscal cât şi contabil, atât favorabile (scăderea impozitului pe dividende, reducerea cotei de impozitare a microîntreprinderilor) cât şi nefavorabile (impozitarea suplimentară a PFA-urilor).
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
de Sorina Mone
