ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 40
Abonament PDF

Business growth hacking

Tudor Bîrlea
Co-fondator@ This is Not a Storm



DIVERSE

Sau cum un program de inovaţie poate fi modul prin care să atragi oameni talentaţi, să creezi un mediu de lucru unic, să dezvolţi produse noi şi să deschizi oportunităţi de business în pieţe variate. 

Sunt sigur că toată lumea a observat că industria de IT din Cluj are de un an încoace câteva iniţiative foarte interesante: Imprezzio Idea Challenge, Seed4Tech şi foarte curând acceleratorul de cultură Life is Hard. 

Pe cât de diferite par a fi aceste iniţiative, toate fac parte din conceptul de inovaţie deschisă. Vom încerca să expunem trendurile care au provocat nevoia pentru aceste programe: 

Toate aceste trenduri au soluţii consacrate. Problema este că toată lumea ştie de aceste soluţii şi atunci ROI-ul lor este din ce în ce mai scăzut. Dar acesta nu este singura problemă: soluţiile sunt de cele mai multe ori orientate către simptome şi evită abordarea cauzelor. În fine, majoritatea consultanţilor vând soluţii bazate pe tehnologii depăşite: managementul ştiinţific aplicat în majoritatea afacerilor din România a fost dezvoltat în 1850.

Câteva companii mizează pe soluţii ce în loc să lupte cu trendurile, creează contexte unde soluţiile să vină spre ele tocmai datorită trendurilor existente. Revin la conceptul de inovaţie deschisă, concept care spune că inovaţia poate apărea mai rapid, mai uşor şi cu un consum de resurse mai scăzut, într-un context colaborativ, unde compania se coordonează cu parteneri externi - experţi, companii şi antreprenori - şi interni - angajaţii cu spirit antreprenorial şi viziune - pentru a-şi atinge obiectivele strategice de inovaţie. 

Forward Partners, unul dintre studiourile de startupuri din UK, atrage antreprenori cu produse la stadiul de idee şi participă la construcţia businessului cu resurse, capital şi servicii - în calitate de investitori. Beneficiile modelului sunt multiple: compania construieşte doar produse validate de către antreprenori, îşi formează o imagine şi cultură unică şi are două surse de venit - produsele profitabile şi vânzarea participaţiilor la capital, în cazul unui exit. 

Un alt model este Rocket Internet. Diferenţa majoră este că în acest caz compania nu se mai comportă că un investitor ci deţine majoritatea participaţiei în produsul nou creat. Antreprenorii sunt atraşi din rândurile celor cu ani buni de experienţă de piaţă în diferite verticale sau ideile sunt formulate intern (uneori chiar "împrumutate" din alte pieţe.)

Există o singură diferenţa majoră între cele două abordări, într-un caz compania comportându-se că un investitor, în celălalt internalizând ideea. De notat este, că pentru a canaliza lead-urile, startup studio-ul poate debuta printr-un hackathon sau un alt tip de eveniment care să antreneze oamenii interesaţi.

Un aspect interesant este extinderea acestor modele, fiind active peste 110 startup studios global. Poate să apară o problemă legată de terminologie, pentru că aceste programe de inovaţie poartă şi alte denumiri: startup foundry, product lab, venture studio, company builder.

Pentru companiile ce au un proces bine pus la punct prin care să poată valida viabilitatea ideii de produs - cum este Fastlane Ventures din Rusia, care lansează o companie de la zero în 50 de zile - studioul de startup-uri reprezintă cel mai rapid şi simplu mod de a genera noi produse. 

Notabil este că aceste programe de inovaţie sunt avantajate de existenţa unor parteneriate cu sindicate de investitori sau fonduri de investiţii de tip seed.  O astfel de alianţă este mutual avantajoasă - compania nu mai este nevoită să investească lichidităţi iar fondul de investiţii are o sursă de companii investibile. 

O companie ce are şi un astfel de studio este fără îndoială mult mai atractivă pentru programatorii talentaţi. Mai lipseşte o componentă aici, componentă ce poate influenţa decisiv succesul programelor de inovaţie - cultura. Validarea şi lansarea de produse noi este o activitate ce presupune un mod diferit de organizare a personalului şi a resurselor. Apoi, mai este necesară adopţia unor metodologii ce ţin de construcţia de business. În aceste condiţii cum putem dezvolta o cultură în care toţi membrii echipei comunică şi colaborează mult mai eficient? Cum putem să construim un context în care oamenii sunt cu iniţiativă şi nu au nevoie de supervizare pentru a rezolva problemele ce apar?

Răspunsul este un nou model de program de inovaţie: acceleratorul de cultură. În cadrul acceleratorului membrii echipei experimentează cu trei aspecte:

Toate bune şi frumoase, dar de unde pot începe? Un program de inovaţie presupune trei paşi precişi pentru a fi bine setat de la început. Este important să îi urmărim dacă dorim ca rezultatele să fie predictibile şi măsurabile. Primul pas este setarea strategică a programului. Acest pas presupune precizarea obiectivelor, a rezultatelor dorite şi a tipului de program ce va fi implementat. Al doilea pas presupune planificarea detaliată a programului: activităţile şi persoanele implicate, agenda şi modul de desfăşurare al programului. Cel de-al treilea pas este implementarea. Din experienţele anterioare am învăţat că este de preferat să se pornească cu un program pilot, care să ruleze la scară mică pentru o perioada determinată de timp. Un MVP, dacă doriţi. Pe baza lucrurilor învăţate, programul de inovaţie se va adapta sau scala pentru a aduce maximul de valoare. 

Dacă doriți să înţelegeți mai bine cum puteți beneficia de pe urma unui program de inovaţie şi ce presupune acesta, vă invit să intrați în conversaţie cu noi. Ne găsiți pe thisisnotastorm.com. Pentru că suntem o companie deschisă, toate resursele, studiile de caz şi instrumentele ce le folosim pot fi descărcate de pe site-ul nostru.

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO