În urmă cu câțiva ani, mai exact în anul 2011, am obținut primul job ca UX Designer la o companie multinațională. De atunci și până în prezent am avut oportunitatea să lucrez cu diferite metodologii de dezvoltare ale unui design, reușind să descopăr plusurile și minusurile fiecăreia.
În momentul de față am ocupația de UX Designer într-un mediu Agile, într-o echipă de 17 designeri, care au ca scop principal livrarea celei mai bune experiențe utilizatorilor, prin produsele software dezvoltate de către companie.
Mediul mereu inovator în care am șansa să lucrez și libertatea de a experimenta diverse metodologii, mi-au permis să încerc noi procedee de a dezvolta un design. Comparând cu metodele utilizate în trecut, am decis într-un final să mă opresc asupra uneia singure, pe care o consider cea mai bună pentru a livra un design de succes: utilizarea prototipurilor.
Așadar, consider că realizarea unui produs trebuie să înceapă mereu cu un prototip, indiferent că produsul este de tip software sau de tip hardware. Prototipul este cel care dă o idee clară, o previzualizare exactă a produsului final. Prototipul este o clonă, este un screenshot al produsului viitor, care va deveni complet funcțional după finalizarea implementării.
Pentru mine nu există nici o excepție de la această regulă. Pentru fiecare proiect la care lucrez, pornesc de la o idee de ansamblu, proiectată pe o bucată de hârtie, ajungând până la momentul în care pot să furnizez un prototip al produsului final, în cele mai mici detalii, indiferent că acesta este o machetă interactivă a unui website sau o simulare 3D a unui obiect.
Procesul se desfășoară în iterații, cu fiecare iterație prototipul căpătând mai multe detalii, devenind mai puternic, până în momentul în care este considerat funcțional și gata pentru implementare.
Dezvoltând ideea, fiecare iterație are caracteristicile sale:
Prima iterație este întotdeauna partea în care se colectează toate informațiile necesare de la experții din domeniu asupra produsului pentru care urmează să creez designul. Toate informațiile sunt reverificate și de echipă din punct de vedere tehnic. Apoi stabilim ce funcționalitate se dorește, pentru ca ulterior să trasez prima schiță a viitorului produs și să stabilesc flow-ul în care designul proiectului se va desfășura.
Următorul pas, iterația a doua, se concentrează în special pe interacțiunea utilizatorului cu prototipul și pe validarea funcționalității stabilite în prima iterație. Ce urmărim în special în această iterație este modul în care prototipul este utilizat de către publicul țintă, mai exact punem o primă versiune a acestuia la dispoziția sa și analizăm modul de interacțiune. Urmărim dacă utilizatorul se simte confortabil cu poziția anumitor elemente grafice, dacă este obositor pentru utilizare îndelungată, dacă identifică ușor componentele esențiale, etc. .
Iterații în conceperea unui prototip
Fiecare designer are propriile preferințe în ceea ce privește tool-urile de care se folosește pentru îndeplinirea task-urilor și realizarea prototipurilor. Personal, eu prefer utilizarea tool-ului Axure pentru a crea prototipuri și creionul și coala de hârtie ori de câte ori am nevoie să trasez o idee rapidă. De ce Axure? Pentru că se poate dezvolta cu ajutorul său un prototip html care va evolua într-un mod organic de la schițe simple, în prima iterație, la un prototip interactiv, cu design complet, gata de user-testing și implementare.
Totuși, tool-ul cel mai bun este cel alături de care te simți cel mai confortabil și cu care îți poți realiza designurile într-un timp rezonabil. Ceea ce contează cu adevărat este rezultatul final, un design ușor de înțeles, utilizabil și implementabil.
Realizarea unui prototip are doar avantaje și din experienta mea cu diverse modalități de lucru, este o metodă preferabilă în detrimentul realizării unui produs pe principiul "mergem înainte, implementăm din mers și îmbunătățim pe parcurs". Beneficiarul produsului va ști exact ce intră în producție și ce va primi la finalul acesteia.
Voi detalia cinci dintre multiplele avantaje ale utilizării unui prototip:
Cel mai important avantaj al unui prototip este acela că simulează produsul real și viitor. Cu ajutorul acestuia se pot atrage clienți care să investească în produs, înainte de a aloca orice resursă necesară implementării. Se poate testa corectitudinea designului înainte ca acesta să ajungă în producție și se pot descoperi erori de proiectare, evitând compromiterea întregului proiect. De asemenea, un prototip pus la dispoziția unui eșantion de utilizatori ajută la descoperirea din timp a modului de interacțiune al acestora cu produsul și se cunosc așteptările lor.
Fiecare persoană are propria viziune asupra produsului ce urmează a fi implementat și, în principiu, dorește ca această viziune să se regăsească în produsul final. Expunerea prototipului ajută la o uniformizare a tuturor ideilor și dă posibilitatea beneficiarilor să vadă produsul dintr-o altă perspectivă, să îl vadă materializat și să ofere un feedback mai concentrat pe detaliile dorite, pe ceea ce inițial aveau în minte. Începând de la un prototip low-fidelity care este axat pe flow-uri și care direcționează utilizatorul spre review-uri ale funcționalității, se ajunge în cele din urmă la un prototip high-fidelity unde se obține feedback privitor la detaliile de modelare vizuală, cum ar fi fonturile, culorile, alinierile, mărimea butoanelor, etc.. Feedbackul este esențial pentru a descoperi care sunt necesitățile și așteptările utilizatorilor, cerințele de business și pentru a avea o idee clară a direcției în care se îndreaptă produsul.
Conceperea unui prototip care poate fi supus cât mai rapid testării permite rezolvarea problemelor majore înainte ca acestea să provoace pagube financiare, dacă ar ajunge în producție. Prin punerea prototipului la dispoziție unor utilizatorii reali pentru testare, se obțin în avans toate sugestiile și așteptările, înaintea intrării produsului în producție.
Dintre multiplele metode de a depista problemele cu care se confruntă utilizatorii, Google Analytics spre exemplu, un tool folosit foarte des de către mine, oferă posibilitatea de a interpreta datele de utilizare ale unui produs de către un utilizator aflat în spațiul său confortabil, fără ca acesta să cunoască faptul că este analizat. Comportamentul său în interacțiunea cu produsul va fi natural și realist, diferit de atunci când este invitat la o sesiune de user testing, sesiune în care ar ști că este analizat.
Cu toate acestea, user testing-ul în care utilizatorul este monitorizat live este cea mai bună metodă în a depista problemele cu care se confruntă acesta, deoarece există posibilitatea de a culege cât mai multe feedbackuri și să vedem unde greșește în îndeplinirea task-urilor de utilizare. În cadrul mediului nostru de lucru mereu includem în procesul de design aplicarea de survey-uri potențialilor utilizatori în legătură cu produsul ce urmează a fi dezvoltat. Dintre respondenți, îi selectăm pe aceia care ar avea cea mai mare tangență cu produsul dezvoltat și care au bifat opțiunea pentru disponibilitate de a participa la sesiunile de usability testing. Aceste sesiuni se desfășoară online. Fiecare utilizator partajează propriul ecran, pentru a ne demonstra modul în care interacționează cu prototipul, rolul nostru fiind de a depista acele secțiuni ale designului unde întâmpină dificultăți. În funcție de informațiile colectate din aceste sesiuni, modificăm prototipul și organizăm ulterior altă sesiune de testare.
Echipele care implementează designul primesc informații esențiale care îi ajută să planifice ceea ce trebuie să implementeze. Un prototip poate fi considerat, cel mai adesea specificația proiectului și ajută întreaga echipă să creeze user stories și să se concentreze asupra necesităților utilizatorilor.
Dacă acesta este realizat la timp, înaintea începerii unui Sprint, va aduce doar
beneficii în echipele de Scrum.
Din experiența mea, am observat că deținerea unui prototip interactiv ajută
programatorii care se ocupă de implementare să aibă o idee mult mai clară asupra
modului în care trebuie să conceapă interacțiunea componentelor designului. Prin
prototip se comunică mult mai clar ceea ce am dori să se implementeze în
realitate, materializându-se viziunea din prima iterație.
Chiar și un beneficiar al produsului poate ajuta la dezvoltarea unui prototip. Esențial este să furnizeze o simplă idee pe hârtie, pentru ca designerul să înțeleagă funcționalitățile și logica produsului. Acest simplu sketch, care, de exemplu, poate fi o ilustrație cu câteva butoane pentru un website, va fi transformată de un designer experimentat într-un produs complex, extrem de detaliat, gata spre a fi aprobat pentru implementare.
Am încredere că acest articol a adus un plus de valoare asupra conceptului de prototip în cadrul producției software, demonstrând cât este de important a-l avea. Impactul său asupra produsului final este fenomenal. Nu doar că previne orice problemă majoră în cadrul producției și protejează compania de costuri neprevăzute, dar duce și la o eficientizare a muncii, formează o imagine de ansamblu a tuturor părților implicate (programatori, ingineri de testare, product owner-i, beneficiari) și de asemenea, este o resursă excelentă care poate fi folosită în pre-sales.
