Mobile World Congress este evenimentul de anvergură al industriei tehnologiilor mobile. Un târg uriaș, lansări mult așteptate, conferințe și seminarii extraordinare, networking intens. Ce face la un asemenea eveniment o companie specializată în servicii de testare și, mai ales, de ce duce de mânuță un roboțel?
La unul dintre standurile din pavilionul Poloniei participanții la MWC15 puteau câștiga premii răspunzând la întrebări din domeniul tehnologiei informațiilor. "În ce an a avut loc prima ediție a CeBIT?" a fost una dintre întrebările la care am greșit, presupunând că un eveniment de acest tip nu poate fi mai vechi de 1987. Răspunsul corect este: CeBIT se desfășoară din 1970. Și atunci m-am întors la pagina web a evenimentului la care mă aflam ca să descopăr că nici Mobile World Congress nu e un eveniment chiar tânăr, ci dăinuie încă din 1987. Și uitându-mă în jur, constatam că nici mic nu este, din ce vedeam ca număr de participanți în stațiile de metrou din Barcelona -mulți purtam ostentativ ecusoanele, în pofida recomandărilor de securitate-, în locurile din Fira Gran Via amenajate pentru socializare și, în definitiv, în orice spațiu dedicat sau folosit pentru a ajunge la târg. Mulțimea aceasta de oameni a dat în statisticile organizatorilor un număr de peste 92 000 de participanți din peste 200 de țări.
De ce atât interes? Prin lentilele mele de tester/expozant/utilizator-de-smartphone, am zărit câteva motive pentru care cei care lucrează în IT ar vrea să meargă la MWC, dincolo de faptul că e în Barcelona lui Gaudí, în ținutul tapas-urilor și al sangriei. În primul rând, Mobile World Congress este locul lansărilor spectaculoase de tehnologii, servicii și echipamente mobile. Samsung a organizat aici primul lor eveniment de tip Unpacked din 2015 în cadrul căruia a lansat Galaxy S6 și Galaxy S6 Edge. HTC a venit cu telefonul One M9, brățara Grip pentru monitorizarea activității fizice și o pereche de ochelari-înspre-căști pentru realitatea virtuală, Vive. LG a lansat ceasurile inteligente Urban, unul dintre ele pe un nou sistem de operare bazat pe WebOS. Pe lângă ei, cu siguranță nu mai puțin vizitate, în special de presă, au fost Microsoft, Lenovo, Acer, Huawei, Sony. Să ai posibilitatea să explorezi în premieră astfel de device-uri la scurt timp după ce au fost lansate și să poți să discuți despre ele cu reprezentanții producătorului este o oportunitate pentru pasionații de gadgeturi, pentru trendsetter-ii din IT sau pentru cei care dezvoltă aplicații pe astfel de echipamente. Și pot spune că mulți au fructificat această oportunitate, dată fiind mișcarea browniană permanentă din spațiul dedicat acestor giganți de-a lungul întregului eveniment.
O altă componentă care atrage participanți numeroși la MWC este cea a conferințelor și seminariilor. Anul acesta au fost peste 40 de sesiuni susținute de reprezentanți din așa numitele poziții "de tip C" (CEO, CIO, CTO, CMO, COO) ale unor companii ca Deutsche Telekom, Ericsson, Huawei, Mozilla, SAP sau Wikipedia. Sesiunea cea mai așteptată pare să fi fost cea a lui Mark Zuckerberg, care a continuat saga despre Internet.org (poveste începută la MWC14), insistând acum pe provocările pe care Facebook le are în a coordona furnizorii de servicii în demersul de a asigura Internet în țările în curs de dezvoltare. Pe cât de incitantă suna din descriere prezentarea lui Mark, pe atât de dezamăgiți se pare că au fost unii participanți.
După ce scoatem marile lansări și mult așteptatele conferințe, din MWC15 mai rămân doar 1 900 de expozanți distribuiți în 5 hale, fiecare din ele ca un mall de dimensiuni decente, distribuit pe orizontală. Nu exagerez când zic că în ghidul participantului neinițiat în ale târgurilor ar trebui să se insiste pe importanța încălțămintei cât mai comode. Ce presupune un târg al tehnologiei mobile? Fizic, pe suprafața acelor hale, multe standuri și pavilioane. De la standuri de tip "rafturi într-un dressing", la pavilioane colorate, sonore sau animate (și de animatoare, da, sau de tot soiul de elemente dinamice), în care s-au investit fonduri europene sau pentru care au fost alocate bugete de marketing. Expozanții au folosit spațiul de care dispuneau fie mai sobru, rezumându-se în unele cazuri la slide-uri și broșuri cu serviciile sau produsele oferite, fie mai spectaculos: prezentări, demonstrații ale aplicațiilor sau ale device-urilor în acțiune, roboței circulând de colo până colo, echipamente sportive pe care să faci mișcare în timp ce testezi un wearable; o dansatoare de Flamenco, un barista alături de reprezentantul de vânzări pregătit să prezinte oferta sau să povestească cu tine, palmieri nefericit aleși, un autoturism parcat pe acolo să demonstreze cum comanzi pizza de la volan. Toate pentru a-i determina pe trecători să se oprească la stand, să încerce produsul sau serviciul, să ia materiale promoționale, să ceară o carte de vizită sau să inițieze un parteneriat de afaceri.
Dincolo de simpla nagivare din stand în stand, oportunitățile de a găsi noi parteneri de afaceri sunt mai variate. O astfel de nevoie nu a rămas neabordată, astfel că există ofertă de servicii de căutare și conectare la companii care pot răspunde nevoilor unei afaceri - servicii de B2B Matchmaking. Aceste servicii sunt oferite de firme specializate, dar am aflat că unele țări participante au reprezentanți oficiali care se ocupă de promovarea firmelor proprii printre ceilalți expozanți. Astfel, mulți participanți merg la MWC cu o agendă de întâlniri planificată din timp.
Patrusprezece companii din România au avut standuri la Mobile World Congress anul acesta. Asociația Română pentru Industria Electronică și Software Timișoara (ARIES-TM) cu sprijinul Ministerului Economiei facilitează prezența firmelor la MWC, în demersul de a schimba percepția asupra pieței IT românești de la companii de outsourcing la companii inovatoare. Sprijinul pentru expozanți este de natură financiară și acoperă și unele aspecte logistice. Iar pentru a beneficia de el două criterii trebuie îndeplinite: primul susține centrarea pe inovație, astfel că la târg ajung firmele care prezintă servicii sau produse inedite; al doilea, mai pragmatic, este lipsa datoriilor către bugetele de stat.
Astfel, la pavilionul României vizitatorii au putut vedea modelele noi ale telefonului Allview, oferte de soluții informatice în domenii dintre cele mai comune, dar care ameliorează existența cotidiană, precum simularea unui examen auto (la standul Dapredi Soft Systems din Timișoara) , monitorizarea flotelor auto (la colegii de la Arobs Transilvania), aplicații educaționale (la Sphinx IT din Timisoara) sau din domeniul medical (Ropardo din Sibiu).
Altom s-a prezentat la MWC15 cu Altap. Printre altomi el e cunoscut sub numele de cod intern Măgăoaia, pentru a nu uita de dimensiunea lui inițială; sau Miska, la fel, pentru a nu pierde din memoria colectivă internă momentul emblematic din cadrul primului demo în care… s-a mișcat.
Dincolo de complexitatea onomastică, Altap este un roboțel integrat într-o soluție de executare a testelor automate pe telefoane sau tablete. Sau pe ceasuri inteligente, cum ne-a sugerat unul dintre vizitatorii de la stand. El extinde capacitățile date de framework-urile de testare automată și realizează acțiuni pe care nu le putem efectua programatic.
Demonstrația de la MWC15 a fost a unui test scris în Appium și executat pe un iPad. Prin test verificam mesajul de eroare la login în aplicația Wordpress, atunci când setarea de Wifi era off. Dacă cele mai multe dintre acțiuni și verificări le putem realiza din Appium, pasul de comutare a opțiunii Wifi în starea off nu se poate realiza programatic; aici intervine Altap, care prin brațul mobil dotat cu stilou digital execută acțiunea pe care în mod normal un tester ar trebui să o realizeze manual. Astfel, scripturile de testare care presupun interacțiunea cu un sistem de operare mai puțin permisiv, precum iOS, pot fi rulate fără întreruperi pentru acțiuni manuale.
Dincolo de dinamica dată la standul nostru, pentru vizitatori roboțelul a funcționat ca un exemplu al soluțiilor cu care venim pentru probleme de testare. "Agățați" de brațul lui Altap, am putut povesti cu ei despre viziunea noastră și modul în care abordăm testarea, despre serviciile de consultanță și cursurile pe care le organizăm pentru testeri.
Altap înglobează munca lui Bogdan Birnicu, colegul nostru, pentru proiectul de licență, soluția colegei noastre Ru pentru problema de recunoaștere a imaginilor și efortul colectiv al Altomilor pentru designul testelor automate, asamblarea și prezentarea roboțelului. Și alegerea numelui, să nu uităm. Legat de partea hardware, în speță imprimarea 3D a componentelor, am avut parte de ajutorul lui Alexandru Popescu, doctorand la Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
.JPG)
Fără a fi o promotoare în materie de device-uri și tehnologii mobile, ci doar o utilizatoare de smartphone și tester al unei aplicații mobile, eu m-am bucurat de participarea la MWC15 cât să o cataloghez drept cea mai faină experiență profesională de până acum. Pe de-o parte, plimbându-mă pe la celelalte standuri, am avut ocazia să discut cu profesioniști din domenii conexe, dar variate, despre produse, servicii, probleme întâmpinate; despre tendințele de pe piața tehnologiilor mobile, despre ce provocări aduc ele și cum am putea să le răspundem. Le-am urmărit structura prezentărilor, cum răspund la întrebări dificile, cum își promovează compania și cum își vând serviciile sau produsele. Și am explorat în premieră echipamente și dispozitive pe care probabil voi testa în viitor. Din partea cealaltă, cea de la standul nostru, am avut posibilitatea să discutăm despre provocările pe care le întâmpină dezvoltatorii de aplicații, managerii proiectelor IT sau oamenii de business în legătură cu testarea aplicațiilor. Acesta a fost un exercițiu excelent de a răspunde unor probleme de testare și de a înțelege mai bine ce nevoi au beneficiarii muncii noastre. Cumulat, a rezultat o experiență inedită de formare în materie de customer awareness despre care îmi face plăcere să povestesc. Deci, întrebați-mă despre ea.
