Așa cum ne-am obișnuit în ultima perioada, sfârșitul anului a venit cu publicarea unui pachet legislativ dens, cunoscut sub numele de "Ordonanța Trenuleț" și alte legi conexe, care corectează sau redefinesc regulile de joc pentru mediul de afaceri românesc. Aceste modificări nu sunt doar simple ajustări de cifre, ci vizează o disciplina financiară și o mai bună monitorizare a relației dintre firmă și asociați.
Vom puncta câteva din cele mai importante modificări care au impact asupra mediului de afaceri la acest nou început de an.
Cea mai importantă modificare pentru micii antreprenori constă în simplificarea sistemului de impozitare. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, toate microîntreprinderile vor fi supuse unei cote de impozit pe venit de 1%, fiind eliminate astfel cota de 3%, pragurile de venit (precum cel de 60.000 euro) și restricțiile asociate anumitor coduri CAEN.
Impozitul pe dividendele distribuite începând cu anul 2026 crește de la 10% la 16%. Tot 16% se va aplica și bunurilor sau serviciilor oferite de firmă în beneficiul personal al participanților, precum și diferenței dintre prețul de piață și cel plătit pentru achiziții de la asociați.
O noutate majoră vizează soliditatea financiară a societăților cu răspundere limitată (SRL). Dacă afacerea dumneavoastră a depășit o cifră de afaceri netă de 400.000 lei în anul precedent, capitalul social minim trebuie să fie de 5.000 lei, față de pragul de 500 lei pentru firmele nou-înființate sau mai mici. Firmele existente au un termen de grație de maximum 2 ani pentru a face această ajustare, sub sancțiunea dizolvării.
În plus, regulile privind fluxurile de bani între firmă și asociați s-au înăsprit considerabil:
Restricții la împrumuturi. Dacă firma distribuie dividende trimestriale, aceasta nu mai poate acorda împrumuturi asociaților sau persoanelor afiliate până când nu se realizează regularizarea anuală a acestor dividende.
Interdicția returnării împrumuturilor. Dacă firma trece printr-o perioadă dificilă și activele nete au scăzut sub jumătate din capitalul social, societatea are interzis să returneze împrumuturile către asociați până când situația nu este remediată.
Statul a implementat obligativitatea trecerii la plățile electronice. Toate persoanele juridice trebuie să dețină un cont de plăți deschis în România (la o bancă sau la Trezorerie) pe toată durata activității lor. În plus, indiferent de cifra de afaceri, companiile, PFA-uri sau alte forme de persoanele organizate în oricare altă forma de exercitare a operațiunilor economice au obligația de a accepta "mijloace moderne de plată", precum cardurile de debit/credit sau aplicații de tip RoPay. Neacceptarea acestor metode de plată poate fi sancționată cu amenzi de până la 50.000 lei. Totuși, există o excepție: entitățile care încasează exclusiv prin cont bancar nu sunt obligate să ofere posibilitatea de plată cu cardul. În esență, această cerință se aplică doar persoanelor juridice care operează cu numerar sau echivalente ale numerarului.
ANAF introduce noi criterii de risc, inclusiv modul în care utilizați plățile moderne. O firmă riscă să devină inactivă dacă nu are un cont bancar valid sau dacă întârzie mai mult de 5 luni cu depunerea bilanțului anual. Dacă inactivitatea persistă un an, ANAF va solicita automat dizolvarea firmei.
Dacă aveți restanțe la stat și solicitați eșalonarea plății, rețineți că devine obligatoriu să prezentați un contract de fideiusiune (o garanție oferită de o altă persoană/entitate) încheiat în formă autentică. Această garanție permite statului să execute silit garantul imediat dacă firma nu își respectă ratele. Eșalonarea simplificată, fără garanții mai poate fi accesată doar dacă sumele nu depășesc 400.000 lei la Persoanele Juridice și 100.000 lei la Persoanele Fizice.
În sistemul RO e-Factura, termenul de transmitere se modifică din zile calendaristice în 5 zile lucrătoare de la emitere, oferind o mică relaxare administrativă, dar păstrând rigoarea raportării. De asemenea, obligația de raportare se extinde acum și pentru tranzacțiile cu parteneri străini care sunt înregistrați în scopuri de TVA în România.
De asemenea, nu uitați că trebuie să emită e-Factura și persoanele fizice care desfășoară activități economice identificate prin CNP (cum sunt anumite profesii libere sau producători agricoli). Din 15 ianuarie 2026, aceștia au obligația de a se înscrie în Registrul RO e-Factura înainte de a începe activitatea.
Dacă aveți puncte de lucru, atenție mare la locația angajaților: orice sediu secundar unde lucrează cel puțin un angajat trebuie înregistrat fiscal ca plătitor de impozit pe salarii în acea localitate. Pentru punctele de lucru existente, termenul limită pentru obținerea Certificatului de Înregistrare Fiscală este 30 ianuarie 2026.
În ceea ce privește salarizarea, statul continuă să sprijine veniturile mici, dar cu anumite condiții:
O sumă de 300 lei/lună este neimpozabilă între ianuarie și iunie 2026, scăzând la 200 lei/lună în a doua parte a anului.
Această facilitate se aplică doar dacă salariul brut este exact la nivelul minimului pe țară și dacă nu ați diminuat salariul de bază anterior.
Pentru cei care activează ca Persoane Fizice Autorizate (PFA), întreprinderi individuale sau profesii liberale, anul 2026 aduce o presiune fiscală suplimentară prin modificarea plafonului pentru contribuția la sănătate (CASS).
Dacă obișnuiți să închiriați camere în scop turistic (închirieri pe termen scurt, sub 30 de zile pe an), regulile de impozitare se schimbă radical din 2026.
Regimul de impozitare. Se elimină impozitarea la "normă de venit". Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, impozitul de 10% se va aplica asupra unui venit net calculat prin scăderea cheltuielilor forfetare de 30% din venitul brut. Dacă depășiți pragul de 7 camere, activitatea dumneavoastră va fi considerată "activitate independentă" și va fi taxată mult mai riguros.
Statul a decis să majoreze cota de participare la profitul realizat de investitori pe piața de capital și în zona activelor digitale.
Bursa și titlurile de valoare: Pentru câștigurile obținute din România, impozitul reținut la sursă crește semnificativ. Dacă vindeți acțiuni pe care le-ați deținut mai puțin de un an, impozitul este de 6% (față de 3% anterior), iar pentru cele deținute peste un an, cota crește la 3% (față de 1% anterior). Aceste cote se aplică pentru tranzacțiile efectuate prin intermediari autorizați.
Pentru transferul titlurilor de valoare care nu sunt efectuate prin intermediari autorizați, cota de impozitare creste de la 10% la 16%.
Proprietarii de imobile și mașini scumpe trebuie să fie pregătiți pentru costuri de întreținere fiscală mult mai ridicate din 2026.
Impozitul pe locuințe. Deși cota procentuală pentru clădiri rezidențiale rămâne între 0,08% și 0,2%, iar pentru nerezidențiale între 0,8% și 1,3%, valorile de bază din grilele de impozitare au fost majorate masiv (de exemplu, de la 1.000 lei/mp la peste 2.600 lei/mp pentru clădirile moderne din beton). În plus, se elimină reducerile de impozit acordate până acum pentru vechimea clădirii sau pentru apartamentele din blocuri cu mai multe etaje.
"Taxa pe Lux" se triplează. Impozitul special pentru averile mari crește de la 0,3% la 0,9%. Acesta se datorează pentru clădirile rezidențiale care valorează mai mult de 2,5 milioane lei și pentru mașinile care au costat peste 375.000 lei (taxa pe mașină se plătește timp de 5 ani de la achiziție).
Pornim într-un nou an plin de provocări, dar ne bucurăm încă de un mediu de afaceri unde businessurile pot crește și să acopere aceste provocări. În aceste zile în care mișcările macro politice și inteligența artificială provoacă valuri uriașe, situația de la noi din țară nici nu pare așa de complicată. Anul 2025 a fost unul din anii care a adus din bursa românească profituri record care sunt practic rezultatul unui mediu de afaceri în plină ascensiune. Avem tratate de liber schimb nou încheiate la nivelul Uniunii Europene care deschid noi piețe. Nu ne rămâne decât să sperăm că nu vom avea parte de dezechilibre semnificative date de noile mișcări politice și că aceste măsuri menite să acopere problemele bugetare nu vor descuraja semnificativ mediul de afaceri. Totodată, este important să valorificăm fiecare oportunitate pentru a ne atinge obiectivele propuse.