Miturile despre cloud au generat așteptări nerealiste pentru companii. De la costuri mai mici la simplitate și universalitate, aceste concepții greșite pot afecta adoptarea și utilizarea eficientă a cloudului. În acest articol, demontăm cele mai frecvente mituri despre cloud, oferind o perspectivă realistă asupra beneficiilor și provocărilor acestei tehnologii.
Ideea că trecerea la cloud reduce costurile este o concepție greșită. Infrastructura de cloud oferă flexibilitate, scalabilitate și CAPEX mai bun, dar nu garantează costuri mai mici fără optimizarea și gestionarea adecvată a serviciilor și a infrastructurii cloud.
Resursele inactive și neutilizate, supraprovizionarea, bazele de date supradimensionate și transferul inutil de date pot crește costurile de funcționare. Modul de preț regional, complexitatea multi-cloud și complexitatea în calcularea costurilor adaugă un plus de complexitate funcției de cost.
Adoptarea cloudului fără o strategie de guvernare a costurilor poate duce la cheltuieli neașteptate. Utilizarea necorespunzătoare, combinată cu lipsa unei mecanism de control a costurilor, poate duce la un coșmar pentru business, care nu poate urmări și gestiona costurile lunare.
Serviciile native din cloud, cum ar fi serviciile AI, bazele de date și platformele de analiză măresc agilitatea și inovația companiilor. Cu toate acestea, acestea vin și cu costuri operaționale mai mari, care nu sunt întotdeauna gestionate corespunzător și nici adaptate la impactul de business.
Capacitățile puternice de monitorizare, optimizarea resurselor și politicile adecvate oferă un nivel de guvernanță pentru managementul costurilor. Toate aceste practici fac parte din practicile FinOps susținute de vendorii de cloud prin diferite servicii și funcții.
Este cloudul mai ieftin? Cloudul este o platformă care necesită o planificare riguroasă și disciplină pentru a obține valoarea maximă și potențiale economii de costuri.
Ideea că migrarea către cloud este simplă, directă și rapidă este o presupunere greșită. Este vorba despre o concepție eronată a echipei de business în special, una care generează întârzieri și depășiri bugetare. O migrare necesită o planificare laborioasă, expertiză tehnică și un proces riguros.
Migrațiile de cloud diferă de la caz la caz, nu sunt tot timpul un proces repetitiv. Unul dintre cei mai importanți pași este subevaluat, și/sau ignorat. Faza de evaluare, în care infrastructura existentă, aplicațiile, baza de date, rețeaua și soluția end-to-end sunt evaluate și conformate la o strategie cloud, este crucială pentru a asigura succesul migrării în cloud. Factori suplimentari, cum ar fi securitatea, conformitatea și dependințele de sisteme externe cresc complexitatea migrării în cloud.
O concepție greșită cu privire la lift-and-shifts este că acestea sunt rapide și ieftine. Mutarea aplicațiilor în cloud fără modificări nu oferă capacitatea de a optimiza costurile și performanța, ceea ce duce la costuri ridicate de funcționare și operare. Replatform și refactorizarea pot oferi performanțe și costuri de funcționare mai bune, doar dacă faza de evaluare este efectuată corect. Mai mult sau mai puțin, maturitatea în cloud și nivelul de guvernare dictează succesul migrației în cloud pe termen lung.
Cele mai frecvente provocări în timpul unei migrări în cloud sunt legate de timpul de nefuncționare, transferul de date, testare și validare. Dacă riscurile de nefuncționare pot fi gestionate cu o planificare detaliată și o strategie de backup, lipsurile de competențe sunt mai complexe și afectează nu doar departamentele tehnice. De exemplu, echipa financiară ar putea avea nevoie de training despre cum să folosească sau să declanșeze diferite calcule sau operații. Testarea și validarea este o acțiune post-migrare care nu este întotdeauna luată în considerare pentru a asigura că aplicația rulează corect în noul mediu.
Un proces de migrare cu mai multe faze este esențial pentru a asigura succesul unei migrări în cloud. Cele patru faze cheie care ar trebui să facă parte dintr-o migrație sunt:
Evaluarea volumului de date în vederea prioritizării (Workload assessment for prioritisation and evaluation);
Identificarea strategiei corecte de migrare în cloud în funcție de tipul aplicației (Identify the right cloud migration strategy per application type);
Folosirea toolurilor de migrare pentru a facilita procesul (Use migration tools to streamline the process, e.g. AWS Migration Hub / Azure Migration);
Frameworkurile de migrare ale furnizorilor de cloud ar trebui să fie încorporate în procesele și protocoalele companiei.
O migrare în cloud nu este ieftină, simplă sau rapidă. Cu toate acestea, o tranziție fără probleme către cloud poate fi realizată cu un plan laborios și bine definit. Acest lucru maximizează beneficiile oferite de cloud pentru business.
Cloudul nu este pentru toți și nu va deveni o soluție standard și universală pentru orice organizație. Adopția cloud înseamnă mai mulți furnizori de cloud, servicii de cloud și soluții on-premise pe o perioadă de 5-10 ani. Soluția cloud pentru afacerea dvs. actuală ar putea să nu se potrivească nevoilor dumneavoastră în cinci ani. Acest lucru este normal, face parte din ciclul de viață al unui sistem și trebuie încorporat în acesta. Presupunerea că un singur cloud se potrivește tuturor nevoilor dvs. este o abordare suprasimplificată care poate duce la eșec pe termen lung.
Impactul unei abordări universale poate afecta costurile operaționale și performanța. Este posibil ca cerințele de reglementare privind rezidența datelor să nu fie corelate cu prezența fizică a unui furnizor de cloud. Un singur model de cloud (furnizor) cu alocare ineficientă a resurselor poate afecta performanța sistemului. Tierurile unui furnizor pot afecta costurile infrastructurii cloud, deoarece vă obligă să plătiți pentru nivelurile de servicii care nu sunt valorificate suficient sau nu sunt complet adaptate la nevoile dvs. specifice de afaceri.
Deoarece nu mai construim soluții monolitice, același lucru este valabil și pentru cloud atunci când dezvoltăm o strategie de cloud pentru un ecosistem. Varietatea largă de servicii, arhitecturi, abordări și modele de implementare crește complexitatea definirii unei strategii cloud și necesită agilitate timp de 3-5 ani. Furnizorii de cloud public oferă scalabilitate, agilitate și flexibilitate, dar atunci când organizațiile (de exemplu, asistența medicală și finanțele) necesită cerințe stricte de conformitate, un model hibrid este mai ușor și are mai mult sens.
AWS, Microsoft Azure și Google Cloud oferă un nivel ridicat de diversitate pentru rularea workloadului pentru analize, API-uri și aplicații. Cu toate acestea, oferă o funcționalitate limitată atunci când sunt necesare workloaduri sensibile la latență sau de înaltă performanță. Chiar și cu capabilitățile HPC (High-Performance Computing) și edge oferite de fiecare furnizor de cloud, există cazuri în care acestea nu sunt suficiente, iar o abordare hibridă are mai mult sens.
O organizație ar trebui să (re)definească strategia cloud la fiecare 3-5 ani. În această fază, workloadurile, aplicațiile și cerințele de business trebuie să fie evaluate. De asemenea, trebuie luată în considerare o abordare multi-cloud și/sau hibridă care ia în considerare toate dimensiunile (de exemplu, competențe, stackul tehnic, cerințele de conformitate și direcțiile de afaceri). Strategia cloud ar trebui să fie aliniată cu obiectivele de afaceri pe termen lung și să evite capcana iluziilor de economisire a costurilor pe termen scurt.
O strategie cloud nu trebuie dezvoltată doar de echipe interne; ar trebui să fie un joint venture cu o parte externă care cunoaște cloudul, furnizorii locali, businessul și impactul cloudului asupra afacerii.
O concepție greșită comună este legată de echipele IT. Companiile se așteaptă ca adoptarea cloudului să elimine sau să reducă drastic costurile și dimensiunea echipelor IT. Cloudul simplifică într-adevăr gestionarea infrastructurii și activitățile care trebuie făcute pentru a gestiona mediul cloud. Nu înseamnă că echipele IT nu mai sunt necesare. Echipa IT evoluează; chiar dacă dimensiunea echipei se micșorează, aceasta devine mai importantă pentru companie și business.
În cele mai multe cazuri, responsabilitățile privind aprovizionarea hardware, întreținerea, actualizările sistemului de operare & software și packingul trec de la echipa IT la furnizorii de cloud. Acest lucru permite companiilor să se concentreze mai mult pe business și pe aplicațiile care rulează. Pe de altă parte, echipele IT trebuie să gestioneze noi dimensiuni, cum ar fi guvernarea, securitatea, conformitatea, optimizarea și integrarea.
Echipele IT trebuie să se asigure că resursele sunt utilizate în mod eficient, costurile cloud sunt controlate, iar sarcinile de lucru și serviciile cloud sunt monitorizate pentru a maximiza performanța și a minimiza costurile. Modelul partajat în cloud cere practici de securitate și control mai robuste.
Echipa IT din cloud a fost redefinită, iar responsabilitățile acesteia s-au schimbat. În prezent, echipa se concentrează pe colaborare, îmbunătățire continuă și automatizare, punând accent pe alinierea tehnologiilor la nevoile afacerii. Echipa modernă de IT în cloud ar trebui să includă persoane care acoperă următoarele roluri: arhitect cloud, inginer cloud, inginer DevOps, specialist în securitate în cloud, inginer de date, FinOps, specialist în suport, inginer în automatizare și specialist hibrid/multi-cloud.
Nu putem conduce afacerea cu succes în cloud fără o echipă IT responsabilă de guvernare în cloud. Este necesară trecerea de la rolurile tradiționale la domenii precum automatizarea, securitatea, integrarea, managementul costurilor și optimizarea.
Erorile 404 nu sunt doar pentru sistemele locale. Compania se așteaptă ca cloudul să fie egal cu o disponibilitate de 99,9999%, ceea ce duce la așteptări false și la un buget mai mic pentru dezvoltarea și rularea unei soluții în cloud. Furnizorii de cloud public precum AWS, Google Cloud și Microsoft Azure investesc în soluții de toleranță la erori și redundanță, oferind multi 9 (99,9999%) pentru fiecare dintre serviciile lor. Fiabilitatea sistemelor depinde și de modul în care a fost realizată arhitectura și de modul în care este gestionată soluția. Echipa IT este responsabilă pentru utilizarea, proiectarea și gestionarea serviciilor cloud.
Serviciile cloud sunt concepute pentru a minimiza timpul de nefuncționare prin replicarea amănunțită a datelor, politici automate de failover și availability zones. Pe măsură ce numărul de servicii cloud și utilizarea acestora crește, ar trebui să ne așteptăm ca anumite servicii să aibă timp de nefuncționare cândva în viitor. De exemplu, o actualizare a unui serviciu cloud poate crea un efect de domino în mai multe servicii, așa cum s-a întâmplat deja în trecut.
Nu înseamnă că trebuie să te protejezi de toate eșecurile posibile. În funcție de impactul asupra afacerii și de tipul de serviciu, echipa trebuie să decidă dacă dorește să construiască și să proiecteze un mecanism de failover. De exemplu, soluțiile globale de gestionare a identității și a accesului (IAM), precum Entra ID (fostul Active Directory) sunt serviciile cheie pentru majoritatea sistemelor Microsoft Azure. Merită să proiectați și să construiți o soluție de failover pentru aceasta? Vă puteți permite ca serviciile dumneavoastră să nu fie accesibile timp de o oră în următorii 3-4 ani din cauza asta? Ce caracteristici ale Entra ID nu ați putea să le utilizați, deoarece proiectați un failover local pentru acesta? Care este costul acestuia? Puteți gestiona o întrerupere globală sau regională? Acestea sunt doar câteva întrebări pe care trebuie să le acoperiți înainte de a trece în modul soluție.
Factorii interni și externi pot influența fiabilitatea serviciilor cloud, de la erori umane la dependințe de terți, gestionarea resurselor și chiar proiectarea aplicațiilor. Cele mai frecvente cauze sunt erorile umane, cum ar fi configurarea greșită în timpul unei actualizări sau implementări sau bazarea pe integrarea unei părți terțe care are o întrerupere și creează un efect de domino. Migrațiile către cloud pot aduce, de asemenea, riscuri de fiabilitate atunci când există single point of failure sau anumite straturi de sistem sunt (sub/supra)provizionate, creând blocaje în întregul sistem. Lipsa implementării în mai multe regiuni este un alt factor care influențează fiabilitatea într-o întrerupere regională, dar nu va proteja sistemul în cazul unei întreruperi a unui serviciu global precum Entra ID.
Fiabilitatea cloud poate fi obținută în mai multe moduri, de la o abordare arhitecturală care acoperă redundanța și failoverul și este tolerantă la erori până la o abordare cu mai multe regiuni și mai multe availability zones. Acest lucru trebuie combinat cu o strategie de backup și un sistem puternic de monitorizare pentru a detecta defecțiunile și pentru a oferi contextul adecvat echipei de asistență sau sistemului pentru a declanșa o acțiune de failover. Testarea ar trebui să facă parte din această călătorie, în care chaos testing vă poate asigura nu numai că definiți o strategie, ci și că funcționează cu succes.
Furnizorii de cloud oferă o platformă pentru a furniza sisteme mult mai bine protejate de defecțiuni. În timpul fazei de proiectare, construire, implementare și gestionare, ar trebui să ținem cont de faptul că se va produce o defecțiune a serviciilor cloud și trebuie să ne asigurăm că atenuăm acest risc sau o acceptăm. Cloud este o platformă robustă care, utilizată în mod corect, ne poate ajuta afacerea, dar suntem responsabili pentru protecția împotriva defecțiunilor cloud și ale sistemului la care lucrăm.
După cum am văzut, cloudul nu este și nu va fi perfect. Este doar o altă infrastructură peste care putem să rulăm businessul nostru. Cloudul redefinește cum rulăm sistemele IT, dar, în același timp, poate să devină cel mai mare dușman dacă nu este folosit corect. Fiecare vendor de cloud are o listă de bune practici, care trebuie cunoscute de către echipa IT, și aplicate acolo unde aduc o valoare în business.